Să avem prieteni la locul de muncă, sau nu?

S-a constatat că persoanele prietenoase la locul de muncă au un sentiment de bună dispoziție și de siguranță. Sentimentul de stare de bine atrage, automat, o mai bună planificare a sarcinilor, mai multă energie și chef de a-ți termina activitățile. Sunt mai dispuse să ceară și să ofere ajutor, pentru că e mai ușor să ceri și să oferi sprijin cuiva cu care ai construit un raport solid. De asemenea, diferite studii punctează că fidelitatea angajaților față de companie este influențată de relațiile pozitive între angajați. Mai mult decât atât, cei care au legat prietenii la birou sunt mai rezistenți la stres.

Andreea Gheorghe

Asta înseamnă că, dacă nu este sigură de ceva, persoana poate întreba, fără rușine, colegii și, astfel, se vor evita neplăcerile create de costuri suplimentare în afacere. Iar, din partea colegului / colegilor, va primi susținere, fără a se simți criticat sau judecat. Practic, devenim mai motivați și productivi.

Aceste aspecte sunt valabile atât pentru șoferi, cât și pentru personalul TESA: dispeceri, agenți de vânzări, persoanele din departamentul de contabilitate. Prietenia, într-o echipă, dă sentimentul de apartenență la grup, creându-se valori comune și o misiune comună. De exemplu, în cazul dispecerilor, se va diminua (în unele cazuri de importanță) competiția pentru cât mai multe curse date (comision personal), ci va conta mai mult bunul mers al mașinilor, kilometrii pe gol, se vor anunța dacă unul dintre ei are o cursă mai potrivită pentru celălalt etc.

Specialiștii ne recomandă implementarea unei culturi organizaționale care se bazează pe empatie, relații apropiate între angajați, pentru că îmbunătățește rezultatele și performanța companiei, în general. De exemplu, să încurajăm șoferii să se ajute, să le punem la dispoziție device-uri sau modalități prin care să comunice și să își împărtășească soluții pentru situațiile problematice pe care le întâlnesc. Astfel sentimentul de singurătate într-o problemă dispare și, chiar, ar putea să găsească o soluție mai bună alături de ceilalți colegi, la telefon.

Pare perfect, nu?

Ar părea că prietenia între colegi este soluția noastră, în calitate de companie, pentru a avea angajați fără stres, cu energie, creativitate și chef de muncă.

Pe de altă parte, vorbăria la locul de muncă poate să semnalizeze neimplicarea oamenilor în activitățile lor și, implicit, faptul că nu își fac treaba. Acum, mulți cititori o să gândească: „Eu pot să vorbesc cu colega mea și să îmi fac și treaba, am atenție distributivă”… De acord, DAR nu la capacitate maximă.

Este și situația în care o relație devine prea apropiată și ceilalți membri ai echipei sau din birou se simt excluși. Riscul este să se producă o barieră în comunicare, în echipă. Dacă, undeva, există o barieră de comunicare, de aici este un întreg lanț: firmă, colaboratori, clienți = risc de pierderi.

Prietenia cu șeful

Mai mult, o relație de prietenie este cu atât mai riscantă, când cei doi prieteni sunt subordonați ierarhic: prietenia cu șeful! În ochii colegilor, să fii prieten cu șeful înseamnă că vei fi favorizat, adică greșelile tale vor trece neobservate sau vei munci mai puțin decât ei. Pentru bunul mers al firmei, este obligatoriu ca managerul să se poarte corect cu întreaga echipă, fiecare să își cunoască responsabilitățile, cât și urmările greșelilor.

Mai este și situația în care o relație de prietenie cu colegul / colegii tinde să se transforme în tensiune. Acest lucru se întâmplă când apelează la ajutorul nostru prea des și noi cădem în capcana de a munci sau de a avea și responsabilitatea activității colegului. Aici, este foarte important să ne cunoaștem limita și să spunem NU. De cele mai multe ori, în această situație se află persoane cu o stimă de sine scăzută, care își doresc aprecierea, validarea și prietenia colegilor.

Sunt foarte multe argumente atât pro, cât și contra prieteniei la locul de muncă. Și dacă ești angajat, și dacă ești angajator, recomandarea mea este să găsești un echilibru. Un mediu de lucru rigid, autoritar o să ducă la frică și stres (de exemplu, angajatul nu se mai poate concentra, îl doare des capul, productivitatea scade). Un mediu de lucru prea prietenos e un risc pentru ca îndeplinirea sarcinilor să devină secundară și neimplicarea să crească (de exemplu, momentul când îi ceri de două ori același lucru unui angajat).

E bine să existe o limită a interacțiunilor prietenești și a vorbăriei, iar munca să aibă mereu prioritate! Când e muncă, muncim, când e sărbătoare, ne înveselim!

Andreea GHEORGHE

Psiholog specializat în psihologia transporturilor

gheorghe.andreeaioana@yahoo.com

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.