Date recente arată că furturile de marfă în Europa au escaladat dramatic. Valoarea bunurilor sustrase în UE a atins 549 de milioane de euro, în creștere cu 438% (2023-2025). Iar un raport al Parlamentului European estima pierderi anuale de peste 8,2 miliarde de euro cauzate companiilor.
Având în vedere acest context sumbru, 2026 se prefigurează ca un an în care incidentele de securitate (fie izolate, fie organizate) vor continua să crească, influențate de o serie de factori Politici, Economici, Sociali și Tehnologici (PEST).
Factori Politici
În plan politic, se conturează câteva provocări majore, care influențează securitatea lanțurilor logistice în Europa de Est.
- Instabilitate geopolitică și regională, care poate muta atenția autorităților de la problemele de infracționalitate organizată. Grupările criminale vor acționa cu îndrăzneală sporită.
- Lipsa cooperării judiciare transfrontaliere. Infractorii pot opera în mai multe state și birocrația le oferă un avans considerabil.
- Legislație nearmonizată și pedepse blânde. În unele jurisdicții, aceste fapte sunt tratate ca infracțiuni minore, cu pedepse reduse și nu descurajează rețelele infracționale.
- Lipsa unui Centru Operațional European dedicat, ceea ce lasă eforturile fragmentate. Deși inițiative precum proiectul Europol „Cargo” au început să aducă împreună forțe din diferite țări, coordonarea rămâne deficitară.
- Reducerea bugetelor pentru securitate, ceea ce vulnerabilizează și mai mult lanțul de aprovizionare.
Grupările de hoți exploatează lacunele legislative și de cooperare: de pildă, bande originare din Europa de Est operează transfrontalier, vizând bunuri de mare valoare știind că vor întâmpina dificultăți de a fi prinse într-un „patchwork” de jurisdicții.
Infractorii au evoluat de la simple furturi oportuniste, la operațiuni coordonate și bine informate. Adevărate „rețele transnaționale” ale crimei.
Iar natura acestor incidente s-a schimbat semnificativ, „de la furturi mărunte și oportuniste, la operațiuni de mare amploare, coordonate profesionist”.
Acest trend reclamă răspuns politic și legislativ pe măsură.
Factori Economici
Condițiile economice din 2026 exercită o influență directă asupra securității lanțurilor de aprovizionare, atât prin efecte financiare, cât și prin comportamente induse de presiuni economice.
- Instabilitate financiară și incertitudine economică. În astfel de perioade, criminalitatea economică (inclusiv furturile din transporturi) tinde să crească, în dorința unor câștiguri ilicite.
- Presiuni de cost, de-a lungul lanțului logistic. Unele firme reduc investițiile în securitate, pentru a rămâne în piață (ex. rute mai puțin sigure fără taxe de drum, renunțarea la serviciile de monitorizare). Aceste economii pe termen scurt expun mărfurile la riscuri mai mari de furt.
- Concedieri masive și deficit de personal calificat. Mai puțini angajați (sau angajați mai prost plătiți) înseamnă suprasolicitare, atenție redusă și moral scăzut, pași importanți spre erori umane sau complicități interne în furturi.
- Complexitatea lanțurilor globale de aprovizionare. Pentru Europa de Est, asta înseamnă, adesea, un amestec de actori locali și globali, multiple puncte de transfer și depozitare, care complică monitorizarea și controlul. Apar ocazii pe care infractorii le speculează (transporturi blocate în vamă, sau rute ocolitoare neprevăzute).
- Exigențele asigurătorilor și costul riscului. Asigurătorii evaluează mai riguros riscurile. În 2026, este de așteptat ca tot mai mulți asigurători să refuze acoperirea firmelor de transport văzute ca nesigure sau neconforme standardelor. Vom vedea falimente, în acest context.
Presiunea economică are, însă, și un efect pozitiv colateral: companiile și partenerii financiari (băncile, asiguratorii) cer într-o tot mai mare măsură dovada unor practici sigure și responsabile. Cu alte cuvinte, securitatea a devenit și o problemă de business, nu doar una operațională, Apar beneficii directe pentru cei care investesc în prevenție, precum prime mai mici sau acces la contracte noi, grație reputației de partener sigur.
Factori Sociali
Dimensiunea socială are un impact subtil, dar important, asupra securității lanțurilor de aprovizionare, în special în contextul Est-European.
- Scăderea încrederii în autorități. În multe state din regiune, percepția publicului este că autoritățile nu acordă suficientă atenție furturilor din transporturi. Companiile evită, în consecință, să raporteze toate incidentele (considerând, oricum, recuperarea ca improbabilă). Parteneriatul strâns cu poliția este descurajat. Iar infractorii se simt încurajați să acționeze.
- Migrația și mobilitatea forței de muncă. Europa de Est se confruntă cu emigrarea multor cetățeni către țări din Vest, dar și cu tranzitul sau șederea temporară a migranților din alte regiuni. Rețelele criminale pot recruta, în anumite cazuri, persoane din grupurile marginalizate sau nou venite, profitând de situația lor precară.
- Sărăcia și inegalitatea economică. Disparitățile economice regionale alimentează criminalitatea de subzistență și „petty crime”. În zonele rurale sau periferice, unde oportunitățile legale sunt limitate, furtul de marfă (din camioane oprite sau din depozite) poate fi perceput de unii drept o „soluție” de supraviețuire. Grupările de crimă organizată exploatează aceste condiții, cooptând localnici cu venituri mici ca informatori, pioni sau autori ai unor furturi mărunte, care însă se pot transforma în verigi din lanțul infracțional mai mare.
- Normalizarea „micii criminalități”. În societate apare riscul unei desensibilizări față de infracțiunile considerate minore (precum furtul din camioane fără violență). Dacă astfel de fapte sunt percepute ca fiind comune și scuzabile, ele vor prolifera. Când comunitățile locale tolerează vânzarea de marfă furată la preț redus (ex. electronice, băuturi, haine „căzute din tir”), alimentează indirect cererea pentru bunuri furate. Această complicitate pasivă face parte din ecuația socială a securității: un furt există, fiindcă există și un cumpărător dispus.
În ansamblu, factorii sociali pot fie să slăbească, fie să întărească reziliența lanțului logistic. Un exemplu notabil este implicarea din interior (insider threat): angajați corupți sau complici interni. Din păcate, coluziunea angajaților în furturile de marfă este relativ comună în multe țări din Europa de Est.
Cazuri de șoferi care oferă ponturi hoților despre încărcătură sau traseu, paznici de depozit „cu ochii închiși”, ori chiar organizarea directă a furtului de către personalul intern au fost raportate frecvent.
Pe de altă parte, tot în plan social, există și oportunități de contracarare: creșterea conștientizării publicului și a companiilor față de importanța securității, educarea angajaților, schimbul de informații în comunitățile locale de business și inițiativele de whistleblowing (denunțarea anonimă a activităților suspecte).
În măsura în care încrederea publicului în instituții poate fi refăcută, iar comunitățile locale se implică în protejarea activă a transporturilor (de exemplu, prin zone de vecinătate vigilentă în jurul hub-urilor logistice), factorul social poate deveni un aliat, în loc de vulnerabilitate.
Factorilor politici și economici li se alătură cei tehnologici. Iar situația devine cu mult mai complicată (deși la prima vedere pare imposibil). Dar despre derapajele digitale și tehnici de protecție vom vorbi în numărul din februarie a revistei ZIUA CARGO.
Ghid de bune practici în securitate
TAPA Chapter Romania a elaborat un Ghid de bune practici în securitate (SC25), destinat actorilor industriei transporturilor: cărăuși (transportatori efectivi), companii transportatoare, case de expediții și clienți (expeditori/beneficiari).
Documentul integral poate fi consultat AICI.
Ionel POPA
Managing Partner & Co-founder
Senior Security Consulting
și director regional
TAPA EMEA Lead pe Europa de Est
ionel.popa@seniorsecurity.eu
