UPDATE! STENOGRAME: Uioreanu ţinea pe tabel evidenţa şpăgilor. Consilierul său, fiu de securist, l-a turnat la DNA

Horea Uioreanu, încă preşedinte al CJ Cluj deşi a fost arestat pentru luare de mită, ţinea evidenţa banilor primiţi într-un tabel, în format electronic, şi verifica împreună cu consilierul său Răzvan Marius Pop cât mai are de luat de la oamenii de afaceri cărora le atribuia preferenţial contracte pe bani publici. Stenograme ale convorbirilor dintre cei doi, dar şi între consilier şi oamenii de afaceri clujeni Vasile Pogăcean şi Ioan Bene – şi ei arestaţi preventiv – apar în dosarul înaintat instanţei de către anchetatorii anticorupţie. Precizăm că Uioreanu şi-a recunoscut o parte dintre infracţiunile comise.

UPDATE 2 iunie: Răzvan Pop este fiul colonelului în rezervă Dumitru Pop, fostul locţiitor al șefului SRI Cluj şi care a lucrat în Securitatea Cluj-Napoca înainte de 1989, având atunci gradul de ofițer inferior, scriu cei de la Gazeta de Cluj.

Răzvan Pop a ajuns colaborator al DNA Cluj când a fost prins, în dosarul Fany, că a luat mită 2.000 de lei. Din acel moment, în schimbul libertății, procurorii anticorupţie l-au folosit pentru a-l prinde pe Uioreanu.

Răzvan Pop era căptușit cu microafoanele puse de procurori atunci când președintele CJ Cluj, cu o încredere oarbă, îl trimitea să ridice şpăgile de la diverși colaboratori. Pentru a fi clar că este vorba de mită, pe intreceptările DNA Răzvan Pop enunță clar, de fiecare dată, suma ridicată de la mituitori.

Astfel, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei inculpaţi, procurorii DNA Cluj arată că, în 25 aprilie 2014, preşedintele CJ Cluj i-a cerut consilierului său Răzvan Marius Pop date concrete privind cuantumul mitei datorate de omul de afaceri Vasile Pogăcean şi suma plătită de acesta până în prezent.

De asemenea, spun anchetatorii, Uioreanu a cerut să i se reamintească exact detalii legate de obiectivele finanţate pe anul în curs şi comunele beneficiare ale fondurilor unde activităţile sunt desfăşurate de firmele lui Pogăcean.

Cu prilejul discuţiei, Horea Uioreanu a recunoscut că omul de afaceri i-a dat suma de aproximativ 100.000 de lei şi, “după ce a verificat calculul şi evidenţa consilierului său, ţinute în format electronic într-un tabel, a concluzionat că, potrivit înţelegerii stabilite cu omul de afaceri, mai avea de primit, cu titlu de mită, suma de cca. 300.000 lei”, se menţionează în documentele citate.

În dosar este redat dialogul pe această temă purtat de şeful CJ Cluj cu consilierul său, care a fost interceptat de anchetatori.

“Pop Răzvan Marius: Deci ai avut aşa, în 2012 arierate la Fizeş, 1200, în 2013 la Câţcău OG 28, 200, la Fizeş 1000 şi aşa…

Uioreanu Horea Dorin: Da.

Pop Răzvan Marius: La arie….OG 28 a doua tură, la Câţcău atâta…

Uioreanu Horea Dorin: Astea s-au încasat deja. (…) Bun, şi el o dat…

Pop Răzvan Marius: El o plătit…

Uioreanu Horea Dorin: Şi total cât îi? Îmi spunea că …un miliard şi ceva până la urmă.

Pop Răzvan Marius: El o plătit un miliard…

Uioreanu Horea Dorin: Da.

Pop Răzvan Marius: O sută până acuma.

Uioreanu Horea Dorin: Bun, deci îi…

Pop Răzvan Marius: Şi mai are …

Uioreanu Horea Dorin: Deci trei”.

Para-ndărăt de 15%

DNA îl acuză pe preşedintele CJ Cluj că şi-a construit un grup de interese care să direcţioneze resursele bugetare aşa încât fiecare din cei cooptaţi să aibă parte de profituri ilicite şi a instituit regula “întoarcerii” către sine a 10-15 % din suma finanţată de la bugetul judeţului.

“Investigaţiile penale vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri importanţi, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite”, se arată în dosarul instrumentat de anchetatori.

Procurorii susţin că, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Uioreanu “a înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă”.

“Pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a instituit regula întoarcerii către sine a unui comision de 10-15 la sută din suma finanţată de la bugetul judeţului. De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii – indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale – acceptau întoarcerea comisionului de 10-15 la sută, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare”, se mai arată în propunerea de arestare.

Salariul de 6.200 lei nu-i ajungea lui Uioreanu

Din document reiese că, deşi Uioreanu a declarat pentru anul 2012 venituri lunare de 6.213 lei, în realitate, preşedintele CJ Cluj realiza cheltuieli de peste 20.000 lei lunar. Din probele de la dosar rezultă că, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, Horea Uioreanu a pretins de la omul de afaceri Vasile Pogăcean “remiterea cu titlu de mită a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15 la sută din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri”.

“În cursul lunii aprilie 2013, inculpatul Vasile Pogăcean, patron al SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a derulat o întâlnire cu preşedintele CJ Cluj căruia i-a solicitat sprijin privind finanţarea unor lucrări pe care societatea sa le avea în derulare pe raza mai multor comune din judeţul Cluj, contracte din cadrul unor programe de dezvoltare rurală, privind reabilitări de drumuri, podeţe, renovări unităţi de învăţământ, apă canalizare. Uioreanu a acceptat sprijinirea omului de afaceri, condiţionând aprobarea finanţării de remiterea unui procent de 15 la sută din suma finanţată, fără TVA, pretindere cu care Pogăcean a fost de acord”, se arată în documentul citat.

Şpaga, prin intermediul consilierului

Potrivit procurorilor, preşedintele CJ Cluj a impus omului de afaceri ca banii să fie daţi prin intermediul consilierului său personal Răzvan Marius Pop, sens în care i-a pus pe cei doi în legătură şi i-a comunicat consilierului său ce avea de făcut.

“Tot în luna aprilie 2013, inculpatul Vasile Pogăcean a efectuat o nouă deplasare la sediul CJ Cluj şi, după o scurtă întrevedere cu preşedintele consiliului, acesta l-a chemat pe Pop şi i-a cerut să-l însoţească pe omul de afaceri. În aceste împrejurări a avut loc prima remitere de bani din partea inculpatului Vasile Pogăcean către preşedintele CJ Cluj, suma remisă ca mită fiind în cuantum de 40.000 lei”, susţin anchetatorii.

Potrivit celor promise, la data de 31 mai 2013, sub semnătura preşedintelui Horea Uioreanu s-a trimis Ministerului Dezvoltării propunerea de alocare bugetară pentru finanţarea unor lucrări prin OUG 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare rurală, în lista ataşată regăsindu-se şi lucrările contractate de SC Sinai Comimpex SRL.

“Preşedintele CJ Cluj a inclus pe lista beneficiarilor primăriile Fizeşul Gherlii şi Câţcău, respectiv contractele pe care aceste primării le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, pentru care a solicitat alocarea cu sumele de 1.175.000 lei şi, respectiv, 200.000 lei, în detrimentul proiectelor derulate de alte comunităţi locale de la sate”, se mai arată în propunerea de arestare a lui Uioreanu.

Procurorii au subliniat că pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, “SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei, iar aferent acestei sume, potrivit celor promise, inculpatul Vasile Pogăcean urma să remită preşedintelui CJ Cluj, cu titlu de mită, suma totală de 476.100 lei, calculată la un procent de 15 la sută”.

8 tranşe

În perioada mai 2013 – februarie 2014, Vasile Pogăcean a remis preşedintelui CJ Cluj, prin intermediul lui Răzvan Marius Pop, suma totală de 114.500 lei, după cum urmează:

– la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei

– la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei

– în 3 iunie 2013 suma de 9.500 lei

– în 6 iunie 2013 suma de 4.500 lei

– în 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei

– în 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei

– în 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei

– în 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro, echivalent a 10.000 lei.

Pogăcean nu mai făcea faţă plăţilor

Într-o altă stenogramă se constată că Pogăcean rămăsese restant cu 300.000 de lei la plata mitei către Uioreanu şi negocia cu acesta reducerea procentului, de la 15% la 10%, motivând că nu va face faţă plăţilor tranşelor de mită ce vor urma.

“Negocierea a rămas fără rezultat. Într-o discuţie cu consilierul lui Horea Uioreanu, Răzvan Marius Pop, Pogăcean i-a cerut detalii privind felul în care vor avea alocările bugetare în anul în curs şi a promis remiterea sumei de 10.000 lei către preşedintele CJ Cluj. I-a cerut consilierului acestuia să-i transmită că va menţine promisiunea de plată în procent de 15 la sută din sumele alocate dacă va beneficia de alocări integrale şi nu de plăţi parţiale ale contractelor”, se arată în dosar.

Discuţia a fost înregistrată ambiental de către anchetatori, fiind redată în dosar.

“Pogăcean Vasile: Mă, spune-i la Horea, ascultă ce îţi spun eu, că dacă se mişcă lucrurile rapid şi ăsta, mă ocup în avans de tăt…

Pop Răzvan Marius: Da

Pogăcean Vasile: .(neinteligibil)*… *îmi bag …, de socoteala asta tăt ce trebe, numa să apuc la prima decontare, înţelegi? După aia le “băgăm” noi pe facturi, ştii ce zic?”.

“Pe parcursul discuţiei purtate, inculpatul Pogăcean a admis că este restant la remiterea tranşelor mitei convenite, restanţă pe care o justifică de circuitul foarte anevoios al banilor, sub nivelul său de aşteptare, însă s-a arătat decis să achite toate restanţele potrivit promisiunii sale. Acesta a subliniat că este o persoană de încredere şi că, dacă vreodată va fi chestionat despre înţelegerile convenite cu preşedintele CJ Cluj nu va recunoaşte nimic: “Pogăcean Vasile: Doamne fereşte, eu, să mă tai cu drujba, că nu zic nimica. Înţelegi ce îţi spun?”, se precizează în dosar.

Deşi Pogăcean a promis că va remite pentru preşedintele CJ Cluj suma de 10.000 lei în data de 25 martie 2014, sens în care a convenit cu Răzvan Marius Pop că vor proceda ca de obicei, întâlnirea urmând a avea loc la Iclod, ea nu a mai avut loc, omul de afaceri renunţând la orice formă de contact cu consilierul preşedintelui.

Anchetatorii susţin că explicaţia acestei conduite rezidă în forma extrem de ridicată de precauţie manifestată de omul de afaceri “care a aflat de existenţa unei investigaţii penale ce-l viza pe Răzvan Pop, context în care a sistat orice legătură cu acesta”.

“După alocarea unor sume de bani pentru mai multe comune unde firma lui Pogăcean executa lucrări şi în lipsa oricărei reacţii din partea lui Pogăcean, care înregistra restanţe mari la plata tranşelor din mita promisă aferentă procentului convenit pe alocările bugetare anterioare şi care nu mai plătise ritmic după cum era aşteptat, ultima remitere fiind efectuată în februarie 2014, preşedintele CJ Cluj l-a contactat pe Pogăcean Vasile în seara de 5 mai 2014 şi au fixat o întâlnire pentru a doua zi dimineaţă”, au mai arătat anchetatorii.

Uioreanu i-a cerut lui Pogăcean ca la data de 9 mai 2014, când cei doi urmau să participe la aceeaşi nuntă, să-i fie remisă suma de 25.000 lei, solicitare cu care omul de afaceri a fost de acord.

“Suma de bani pretinsă de către preşedintele CJ Cluj a fost comunicată de acesta consilierului său în cadrul unei discuţii purtate în data de 8 mai 2014. Ulterior, la data de 13 mai 2014, Horea.Dorin Uioreanu i-a comunicat lui Răzvan Marius Pop că a primit de la Pogăcean suma de 20.000 lei şi i-a cerut să noteze cuantumul primit pentru a ţine în continuare evidenţa mitei datorate şi a celei încasate, consecutiv cu evidenţierea alocărilor bugetare, alocări ce constituiau baza de calcul a mitei datorate”, au menţionat anchetatorii.

5.000 de euro pentru un sondaj electoral

De la omul de afaceri Ioan Bene, preşedintele CJ Cluj a primit şpagă 5.000 de euro pentru un sondaj de opinie realizat înaintea alegerilor europarlamentare, omul de afaceri semnând un contract pentru plata unui studiu fictiv de piaţă imobiliară.

Probaţiunea dosarului a stabilit că, în cursul lunii mai 2014, inculpatul Horea Uioreanu a mai beneficiat de o tranşă de bani de la inculpatul Ioan Bene, în cuantum de 5.000 euro, de această dată suma primită ca mită fiind disimulată printr-un contract ce ascundea astfel adevărata convenţie între părţi, act menit să disimuleze adevărata natură a provenienţei banilor. În cursul lunii aprilie 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a contractat cu Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL (CCSCC), societate aparţinând numitei Cosmina Foia Ardelean, efectuarea unui sondaj de opinie în contextul alegerilor europarlamentare din 25 mai 2014“, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

Anchetatorii precizează că Uioreanu a purtat mai multe discuţii cu Flaviu Ardelean, reprezentant al CCSCC Cluj, cu care a convenit că valoarea serviciilor ce urmau a fi prestate se situează la suma de 22.320 lei, reprezentând echivalentul a 5.000 euro, fără a se stabili dacă suma conţine sau nu TVA După lansarea comenzii asupra sondajului de opinie, Ardelean l-a contactat pe Uioreanu la data de 5 mai 2014 şi i-a comunicat faptul că sondajul a fost realizat şi materialele sunt pregătite, solicitând o întâlnire pentru a discuta asupra materialelor rezultate şi asupra plăţii. În cadrul întâlnirii, preşedintele CJ Cluj i-a cerut amânarea discuţiilor despre plată în condiţiile în care nu dispunea de suma necesară pentru efectuarea acesteia.

“S-a stabilit că, în vederea efectuării plăţii acestui contract, preşedintele CJ Cluj a apelat la sprijinul omului de afaceri Ioan Bene, căruia i-a solicitat să achite suma de 5.000 de euro către CCSCC Cluj, după care l-a contactat telefonic pe Flaviu Ardelean şi i-a solicitat o întâlnire la sediul CJ pentru a discuta amănunte legate de finalizarea contractului şi modul de plată”, menţionează anchetatorii.

În discuţiile purtate, Uioreanu i-a spus lui Ardelean că plata contractului urmează să fie efectuată de o societate comercială spre care va fi îndrumat în vederea finalizării formelor de contractare şi plată, după ce convenise cu Bene să efectueze plata contractului de studiu de piaţă.

“În 23 mai 2014, s-a reuşit obţinerea contractului semnat de un angajat al lui Ioan Bene, ce a dispus înregistrarea actului pe societatea Napocamin SRL, aparţinând acestuia, fiind ca atare emisă de către Flaviu Ardelean factura fiscală în valoare de 22.320 lei. Pentru a crea o aparenţă de legalitate, obiectul contractului a fost adaptat din studiu de piaţă sondaj de opinie electorală ce fusese în realitate executat, în studiu de piaţă în legătură cu situaţia locativă la nivelul comunei Floreşti”, au mai subliniat anchetatorii DNA.

“Recompensă”

În condiţiile în care Uioreanu nu a dispus de suma de bani necesară pentru achitarea serviciilor comandate, acesta a solicitat ca plata să fie efectuată de omul de afaceri Ioan Bene, “plata reprezentând o formă de recompensare a sprijinului oferit de Uioreanu din poziţia sa de preşedinte al CJ Cluj”.

“Pentru disimularea adevăratei naturi a înţelegerilor dintre părţi, respectiv faptul că preţul de 22.320 lei (echivalent a 5.000 euro) al contractului este achitat de Ioan Bene care furniza, astfel, un folos material necuvenit preşedintelui CJ Cluj, cei implicaţi au achiesat la încheierea unui contract care, în fals, consemnează o relaţie comercială între CCSCC Cluj şi SC Napocamin SRL pentru un fictiv studiu de piaţă imobiliară. În realitate şi deplin dovedit, studiul a avut ca obiect sondarea opiniei publice asupra poziţionării politice a partidului din care face parte Uioreanu, acesta fiind atât cel care a comandat studiul, cât şi beneficiarul contractului”, arată anchetatorii DNA.

Platformă de parcare pentru avioane, fără licitaţie

Procurorii DNA mai precizează că o platformă de parcare pentru avioane de la aeroportul Cluj a fost executată de firma lui Bene fără să fie organizată licitaţie şi, mai mult, a fost terminată înaintea obţinerii autorizaţiei de construire de la CJ Cluj.

“Pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Ioan Bene, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit construirea platformei de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor şi în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări. Urmare a celor convenite cu Horea Uioreanu şi cu directorul Aeroportului Internaţional “Avram Iancu”, din Cluj-Napoca, suspectul David Ciceo, Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014. După demararea lucrărilor, urmărind acoperirea lucrărilor ilegale aflate în plină execuţie, aeroportul a organizat o licitaţie şi a atribuit în 11 aprilie 2014 lucrarea către asocierea din care făcea parte SC Napoca SA, probele indicând că la data publicării anunţului de atribuire, lucrările erau deja executate integral”, se arată în referat.

300.000 şpagă de la Bene

Folosul urmărit de preşedintele CJ Cluj şi primit de acesta a constat în sume de bani obţinute sistematic de la Ioan Bene pe parcursul perioadei octombrie 2012 – mai 2014, suma totală primită ridicându-se la circa 300.000 lei. Din propunerea de arestare a lui Horea Uioreanu reiese că, potrivit studiului de fezabilitate întocmit iniţial, costurile pentru realizarea platformei Apron 4 au fost estimate la suma de 4,9 milioane de lei, iar ulterior valoarea estimată a contractului a ajuns la 16,5 milioane de lei.

“La data de 20 martie 2014, sub semnătura lui Horea Uioreanu, la Consiliul Judeţean Cluj a fost depusă cererea de emitere a autorizaţiei de construire pentru obiectivul Apron 4 însoţită de documentaţia aferentă. Anterior acestui demers, la data de 19 martie 2014, preşedintele CJ Cluj a avut o întâlnire particulară cu Ioan Bene şi cu directorul Aeroportului, David Ciceo, existând suspiciuni că întâlnirea s-a derulat tocmai pentru a se pune de acord asupra modului de emitere a actelor, prin care să se acopere situaţia ilegală în care se afla întreaga investiţie”, se arată în document.

Anchetatorii au subliniat că demersul de solicitare a autorizaţiei, consecutiv cu lipsa unei părţi a documentaţiei necesare, a dus la descoperirea, în rândul funcţionarilor CJ Cluj, a faptului că platforma Apron 4 s-a realizat “în absenţa autorizaţiei legale de construire”.

“După înregistrarea cererii de autorizare, arhitectul-şef al judeţului, Claudiu Salanţă, a anunţat că va efectua la data de 26 martie 2014 o vizită la aeroport pentru verificări la şantierul constructorului. Anunţul efectuat de arhitectul-şef a determinat o stare de agitaţie şi îngrijorare în rândul celor implicaţi în lucrările ilegale. În dimineaţa de 26 martie 2014, inculpatul Ioan Bene l-a contactat telefonic pe preşedintele CJ Cluj, căruia i-a solicitat să se prezinte şi el la aeroport pentru a fi de faţă la discuţiile ce vor urma. Urmare vizitei de pe şantier, Salanţă a constatat că SC Napoca SA a realizat lucrări la platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricărei autorizaţii emise de Consiliul Judeţean”, menţionează anchetatorii.

Lucrările constatate ca efectuate, respectiv întreaga platformă Apron 4 “era total lipsită de autorizări, avize şi documentaţii de specialitate”.

“Se consemna atât efectuarea lucrărilor în afara oricărei dispoziţii legale, cât şi eventualul risc ce ar putea fi generat de efectuarea unei astfel de lucrări în lipsa oricărei supravegheri tehnice profesioniste, în lipsa unui proiect tehnic, studiu de fezabilitate şi total neautorizate, neavizate de instituţiile competente, printre care şi cele ce ţin de siguranţa aeronautică”, se mai arată în actul DNA.

Presiuni asupra subalternilor din CJ

Anchetatorii mai arată că actul întocmit de arhitectul şef al CJ Cluj “a determinat un val de reacţii între persoanele implicate ilicit în realizarea construcţiei, şi anume omul de afaceri Ioan Bene şi angajatul acestuia Dan Şerban, reprezentanţi ai constructorului, directorul general al Aeroportului, David Ciceo, ce a permis realizarea lucrărilor în incinta aeroportului fără a exista actele legale ce asigurau cadrul efectuării lucrărilor, spaţiul aeroportuar având un regim special de securitate, şi a preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu, reprezentant al instituţiei ce trebuia să asigure cadrul desfăşurării legale a lucrărilor, cu posibilitatea verificării celor executate, a parametrilor de calitate şi siguranţă”, menţionează anchetatorii DNA.

Măsurile luate de cei implicaţi au fost multiple şi au constat “în presiuni exercitate asupra funcţionarilor cu atribuţii în emiterea actelor de autorizare în vederea eliberării autorizaţiei, precum şi asupra altor funcţionari din CJ Cluj pentru înfrângerea oricăror intenţii de boicotare a emiterii actelor vizate, în special pentru a se evita devoalarea situaţiei existente şi declanşarea unui scandal mediatic”.

“În perioada următoare, în repetate rânduri, preşedintele CJ Cluj l-a contactat pe arhitectul şef Claudiu Salanţă şi i-a cerut acestuia să emită autorizaţia cerută de constructor, solicitările sale venind după numeroase intervenţii făcute asupra sa de reprezentanţii SC Napoca SA, care au derulat multiple întâlniri cu edilul judeţului şi cu directorul aeroportului, Ciceo David, în care au căutat găsirea unor soluţii care să conducă la acoperirea cu acte a nelegalităţilor deja comise”, mai menţionează anchetatorii.

În cele din urmă, s-a găsit soluţia sancţionării SC Napoca SA pentru realizarea platformei fără autorizaţie, iar în 8 mai 2014, CJ Cluj, sub semnătura lui Uioreanu, a arhitectului şef Claudiu Salanţă şi a secretarului judeţului Simona Gaci, a emis autorizaţia de construire.

“De îndată ce a intrat în posesia actului, Ioan Bene a dispus întocmirea actelor necesare pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate şi finalizate. Deşi a intenţionat să întocmească iniţial o situaţie de lucrări pentru suma de 10 milioane de lei, s-a hotărât divizarea în 4 astfel de documente. Trenarea emiterii autorizării a dus la întârzierea încasării contravalorii lucrării ce fusese deja executată, practic această finalitate fiind cea mai arzătoare pentru membrii grupului. Această împrejurare rezultă fără echivoc din rapiditatea cu care au fost întocmite actele privind situaţiile de lucrări, verificări, facturi, îndată după eliberarea autorizaţiei”, mai subliniază anchetatorii.

La data de 12 mai 2014, preşedintele CJ Cluj l-a chemat la sediul instituţiei pe Bene, căruia i-a comunicat că instituţia va face în cursul zilei o plată de 1,8 milioane lei către aeroport, iar Bene l-a sunat pe directorul David Ciceo să îi facă plata aferentă imediat cum intră banii.

“Probaţiunea dosarului a stabilit că susţinerea de care inculpatul Ioan Bene se bucură la edilul judeţului este puternic motivată financiar, acesta fiind beneficiar de foloase necuvenite consistente remise de omul de afaceri cu titlu de mită. Din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte ale CJ aflate în derulare cu societăţi ale inculpatului Bene, Uioreanu a condiţionat plăţile de remiterea comisioanelor aferente, la fel ca în cazul lui Vasile Pogăcean”, se mai arată în propunerea de arestare a lui Uioreanu.

Firma lui Bene, contracte fără număr din bani publici

Anchetatorii au mai precizat că, în cursul anilor 2012-2014, SC Napoca SA, avea/are în derulare contracte încheiate cu CJ Cluj în valoare de zeci de milioane de euro, iar din probele de la dosar rezultă că, în perioada octombrie 2012 – martie 2014, prin intermediul consilierului Răzvan Marius Pop, omul de afaceri Ioan Bene a remis cu titlu de mită lui Horea Uioreanu “suma totală de 278.000 lei”, astfel: în luna octombrie 2012, suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.000 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei”, au conchis anchetatorii DNA.

Horea Uioreanu este urmărit penal pentru 5 infracţiuni de luare de mită, dintre care 2 în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, este urmărit penal pentru 2 infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 2 acte materiale).

Ioan Bene, proprietarul Napoca Construcţii SA, firma care care a construit noua pistă a Aeroportului din Cluj, este urmărit penal pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma participaţiei improprii ca instigator potrivit (2 acte materiale) şi spălare de bani. (M.S.)

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.