Page 26 - Revista ZiuaCargo ianuarie 2019

Șoferii sunt loiali companiei pentru care lucrează în funcție de percepția pe care o au despre loialitatea companiei față de ei.
Loialitatea și nevoia
de comunicare
O dată cu accentuarea crizei de șoferi, a reapărut și problema loialității șoferilor față de firmă. Unii patroni sunt convinși că Lloialitatea se cumpără cu un salariu mare, sau se impune prin semnarea de contracte. Șoferii, la rândul lor, consideră loialitatea față de firmă ca un semn de slăbiciune, nicidecum o calitate sau o dovadă de caracter. Iar, în acest context, comunicarea adevărată reprezintă o condiție esențială.
oialitatea nu este generată de nu acceptă situații inechitabile sau lucrurile standard, normale. Nu dezechilibrate. De aceea, au nevoie veți avea șoferi loiali doar pen- de transparență, sinceritate și, nu în
tru că le oferiți un salariu bun. Loiali- ultimul rând, să fie ascultați. Comuni-
tatea e mult mai profundă, vorbește despre valori personale și aspirații și despre împlinirea personală în cadrul companiei. Cu alte cuvinte, ceea ce generează loialitate e excepția, faptul că șoferul este văzut și apreciat ca persoană, că interesul patronului pen- tru el este cel puțin egal cu interesul care i se cere pentru firmă.
Loialitatea, motivarea, implicarea șoferului se câștigă prin reciprocitate. Dacă vreți să aveți șoferi loiali, la rândul dumneavoastră, în calitate de patroni, manifestați loialitate față de șoferi.
Nu trebuie sa neglijăm faptul că oamenii loiali cu adevărat sunt provo- catori, dau, dar și cer, vor să schimbe lucrurile și le pasă, sunt incomozi și
carea, pentru ei și nu numai, repre- zintă mult mai mult decât un schimb de informații.
dispeceri și între ei, șoferii aflați în cursă. Cu toate că avem nenumărate mijloace prin care putem comunica, nevoia de comunicare este, încă, de multe ori, prezentă.
Chiar dacă avem un mesaj strălucit, mijloace adecvate de comunicare și șoferi bine pregătiți, dacă nu dispunem și de o strategie comunicațională adecvată și coerentă, în final, firma va avea de suferit.
Un proces vital
Comunicarea nu mai este un pro- ces opțional, ea face parte din coti- dian. Patroni/manageri de transport, dispeceri, sau simpli șoferi, la firmă, acasă, în cabina camionului, sau în propria mașină, toți comunică. Aceasta are în vedere schimbul de informații, de mesaje între persoane, transmite- rea de impresii și comenzi, împărtă- șirea unor stări afective, a unor decizii cu efecte în reprezentările și opiniile noastre, în acțiunile pe care le între- prindem.
Lipsa unei comunicări reale, chiar dacă vorbim cu ceilalți, chiar dacă știm să dăm ordine și directive, chiar dacă avem senzația că șoferii comunică, la rândul lor, cu noi și între ei, creează, în timp, atât la manageri sau la dis- peceri, cât și la șoferi, o stare de stres, o stare de auto izolare, care poate duce la neîncredere reciprocă.
Nu a trecut mult timp de când dis- tanța frâna considerabil comunicarea între șoferi și manageri, între șoferi și
24 ................................................................................................................................................ ianuarie 2019
Atâta timp cât există o bună co- municare, există și un randament maxim.
O firmă de transport nu funcțio- nează, în mod automat, numai datorită unei dinamici interioare sau a unui sis- tem de cerințe și reguli. Ea funcțio- nează pentru că șoferii aflați în diferite colțuri ale lumii își fac bine treaba, iar asta este consecința modului în care sunt informați, în care sunt chemați să acționeze, a modului în care li se comunică sarcinile de lucru. Este ge- neral acceptat faptul că succesul unei firme de transport stă și în metodele de comunicare practicate.
Există, oare, o rețetă universal valabilă?
Este greu de ales o variantă de comunicare optimă, deoarece, de fie-
ECHIPA