Page 3 - Revista ZIUA CARGO

Bunul, răul și urâtul
A ți văzut filmul? Dacă tot petre- ceți mai mult timp acasă, vi-l recomand cu căldură. Astăzi, nu mai este timp pentru filme atât de bine lucrate, iar acest western clasic scoate în evidență reacțiile oamenilor în situații de presiune maximă. Iar titlul... cele trei personaje principale nu excelează nici prin frumusețe fizică (a nu se înțelege că aduc vreo critică la acest capitol lui Clint Eastwood), nici prin valori morale deosebite, ci doar prin capacitatea de a face față greutăților vremii – toți sunt pistolari redutabili și toți sunt în căutare de bani făcuți cât mai ușor. Iar atunci când a- pare oportunitatea găsirii unei comori...
Astăzi, a devenit o certitudine fap- tul că epidemia de coronavirus va pro- duce efecte majore în economie. Ast- fel, fiecare firmă, fiecare patron și fiecare manager este pus în fața deciziilor dificile.
Așa că... să ne apucăm de treabă. Primul pas este concedierea anga- jaților – cât mai mulți, dacă nu sunt strict necesari. Concomitent, trebuie reduse salariile celor rămași și încăr- carea lor cu responsabilitățile conce- diaților, că, oricum, nu pot găsi acum de lucru în altă parte. Urmează furni- zorii – renegocieri la sânge și întâr- zierea plăților facturilor (până la un termen nespecificat, dacă este po- sibil). Iar clienții... să ne plângem în fața lor cât putem mai zgomotos, că doar nu vrem să aplice măsuri similare cu cele pe care le-am luat noi.
Pentru cei care au luat deja aceste măsuri...
Pentru toți ceilalți... acum începe o perioadă de muncă intensă, cu decizii luate rapid, în funcție de schim- bările care au loc, de la zi la zi. Și da! Ar fi fantastic, dacă nu ar pierde din vedere latura socială, faptul că fiecare decizie pe care o luăm îi influențează pe ceilalți. Sunt două direcții principale care ne pot ajuta să scurtăm perioada de criză: menținerea intactă a puterii de cumpărare a populației (în primul rând, ne putem concentra pe propriii angajați) și contribuirea la repornirea motoarelor marilor companii (clienții noștri, sau clienții clienților noștri), ime- diat ce criza medicală va permite acest
lucru – aici statul român și UE vor avea rolul principal. Ideea de a primi ajutoare de la stat, în mod direct, nu pare una prea atractivă, în condițiile în care un asemenea suport nu poate dura foarte mult și impune condiții care riscă să limiteze decizii viitoare.
Cei trei eroi ai celebrului film western „Bunul, răul și urâtul” și-au urmărit scopul (comoara) cu aceeași tenacitate și pricepere, într-un amal- gam de momente în care au colaborat și altele de confruntare letală. Dife- rența, fină, de altfel, apare în modul în care permit principiilor să se împle- tească în strategiile utilizate – „bunul” a demonstrat că se poate gândi și la alții, „răul”, de asemenea, cu principii și strategii bine formulate, dar gata să facă rău oricui, pentru cel mai mic avantaj, iar „urâtul”... adaptabilul per- fect, fără principii și căutând doar pro- fitul, cu riscuri și eforturi minime.
Am văzut mulți „buni” în această perioadă, gata să își sacrifice timpul și, chiar, resursele materiale pentru a ajuta, pentru a menține lucrurile în mișcare. Și, în mod aproape miracu- los, în unele momente, camioanele s-au mișcat, dialogul transparent și experiențele puse la comun asigurând o doză de control, atunci când haosul părea să cuprindă întregul continent.
„Răii” nu mă îngrijorează în mod deosebit. Cei care trăiesc din „țepe” date altora nu sunt nici foarte mulți și nici nu au viață lungă. O recomandare bună este aceea de a fi extra prudenți cu relațiile noi, mai ales în această perioadă.
Cel mai nociv lucru, pentru fiecare dintre noi și pentru economie, în general, ar fi să ne confruntăm cu un număr mare de „urâți” – manageri de criză „desăvârșiți”. Ei sunt cei care pot transforma „coma indusă” (cu speran- ța unei reveniri rapide), într-o veritabilă „moarte clinică”, având șanse de revi- talizare incerte.
Ca și în film, nici în viața reală nu există delimitări precise între cele trei categorii și fiecare patron și manager trebuie să urmărească cu atenție țintele – costuri, venituri, cash-flow, profit, echipă, utilaje...
Miza ar fi o corectă clasificare a importanței acestor „ținte” și răspun- suri echilibrate la ceea ce se întâmplă, în funcție de informații certe și indica- torii care definesc performanțele activi- tății și nu sub stresul fără precedent al pandemiei.
Toți ne temem și asta declanșează o activare puternică a instinctului de conservare și, implicit, egoismul riscă să atingă cote antisociale. Dar apoi intervine rațiunea... Și această criză va trece și ar trebui să putem lucra îm- preună, în continuare. Acum este șansa fiecăruia dintre noi pentru a întări relațiile pe care le considerăm importante, în special cu angajații și furnizorii. Ați fi gata să sacrificați ceva pentru un asemenea deziderat? Mă- car propria teamă?
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
Împreună mișcăm lucrurile!
aprilie 2020 .................................................................................................................................................. 3
EDITORIAL