Page 3 - revista ZIUA CARGO
P. 3

Cutia stricată  Aș putea pleca mai devre- me astăzi?”, sau „Mâine aș putea lucra de acasă?” Pot părea întrebări firești pe care un angajat să le adreseze managerului sau patronului... dacă am fi încă în anii `90. Să ne gândim... Ce ar putea răs- punde managerul/patronul? „Da, sigur. Nicio problemă.” – astfel, ar fi catalog drept un șef bun și așa și trebuie, mai ales având în vedere pro- blemele legate de forța de muncă. Chiar dacă, astfel, riscă să apară unele disfuncționalități, la nivel operațional. „Nu!” – un șef puternic și care pune interesele firmei înainte de toate nu ar trebui să facă concesii. O firmă se dez- voltă doar având la bază reguli clare, pe care toată lumea trebuie să le respecte. Sau, poate, patronul/managerul ar trebui să păstreze opțiunile deschise – uneori „da”, alteori „nu”, în funcție de moment, de cât de aglomerată este activitatea, de riscul apariției unor întâr- zieri în raport cu ceilalți colegi sau cu clienții... De fapt, astăzi, asemenea întrebări înseamnă aproape sigur că firma are probleme. Și, în consecință, oricare răspuns are șanse reduse să amelio- reze situația. Putem identifica două aspecte prin- cipale (negative) – angajații respectivei firme nu știu dacă pot lipsi fizic de la birou și ce consecințe ar avea lipsa lor. Nu știu, sau nu vor să își asume răs- punderea! Oricare ar fi cauza... este rău! Practic, discutăm despre niște an- gajați care nu știu ce urmează să facă în următoarele ore, sau a doua zi... sau, mai rău, știu/bănuiesc ce au de făcut, însă nu vor să își asume răspunderea. Practic, întrebarea este o invitație la adresa „șefului”, ca acesta să recu- noască faptul că nu este un conducător iscusit, nu a reușit să facă un program coerent, pe care să îl înțeleagă angajații și, pe viitor, ar trebui să facă niște schimbări, să devină mai bun... Cel de-al doilea aspect este și mai neplăcut. Practic, întrebarea erodează unul dintre cei mai importanți piloni ai afacerii – timpul managerului/patronu- lui! Este timpul care ar trebui folosit pen- tru inovație, pentru dezvoltare, pentru strategii care să ducă firma mai departe. Dacă patronul ajunge să facă programul angajaților, să le spună ce și când să facă, să știe ce implică plecatul mai de- vreme acasă... hm! Cu 20 de ani în ur- mă, o asemenea abordare poate ar fi trecut neobservată. La ora actuală, un asemenea business își diminuează drastic șansele de supraviețuire. Și, până la urmă, ideea de „șef”... Sper ca măcar cititorii ZIUA CARGO să înțeleagă cât de perimată a devenit și faptul că nu are impact asupra pro- ductivității (decât, poate, unul negativ). Orice organizație are nevoie de reguli, de proceduri, de ținte... și da, de lideri, de oameni cu experiență, de suport, atunci când apar momente dificile. „Șef” presupune o persoană care are putere absolută, care poate sfida regulile și deciziile lui au putere de lege... așa cum spuneam, a funcționat acum ceva ani, dar nu mai este cazul. Anticipez ce veți spune – „atunci când lucrezi cu șoferii și cu angajații din depozite...” Știu, și aveți perfectă drep- tate! Este de maxim bun simț să nu faceți nicio schimbare și să continuați să întăriți ideea de autoritate tip „șef”. Mă gândesc, totuși, că, istoric vorbind, puțină valoare poate produce urmarea drumurilor pe care merge majoritatea. Poate nu degeaba se spune tot mai des că este nevoie „să gândim în afara cutiei” (thinking outside the box). Citeam într-o carte despre îngrijo- rarea managerilor de top, la nivel mon- dial, care au observat că (statistic vor- bind), într-un oraș care își dublează mărimea, inovația și productivitatea per cap de locuitor cresc cu 15%. Însă, atunci când companiile devin mai mari, trendul este opus, la nivelul angajaților. Se caută soluții și unii, chiar, le-au găsit! Merită să citiți despre acestea și să faceți propriile încercări, însă nu veți avea timp și nici energie, dacă veți con- tinua să vă irosiți resursele cu aspecte legate de a fi „șef”. Anticipez o nouă replică – „pentru a avea angajați buni, cu experiență și a-i motiva să își asume responsabili- tatea, este nevoie de salarii mari, in- vestiții în sisteme moderne, timp pentru cursuri la care aceștia să participe... cum ar putea o firmă românească să acopere toate acestea, când avem marje atât de reduse?” Din nou, aveți perfectă dreptate! Deci, nu este nimic de făcut? Ne așteptăm destinul impla- cabil, legați la ochi?  „ iunie 2022 .................................................................................................................................................... 3 Am citit, de curând, interviul acordat de directorul general al unei mari com- panii la nivel mondial – mii de angajați, prezență pe mai multe continente, cli- enți/firme de toate dimensiunile... Pre- țurile pentru produsele pe care le rea- lizează au fost majorate semnificativ, în contextul pe care îl știm cu toții. Însă, mai mult decât atât, directorul general afirma că, pentru a traversa perioada critică a transformărilor obligatorii de astăzi – în legătură cu protecția mediului, eficiența energetică, digitalizare – compania pe care o conduce are nevoie de cel puțin 8% rată a profitului. Într-un fel, își cerea scuze pentru prețurile atât de mult mărite și, în același timp, făcea promisiunea că va merita, iar clienții vor avea acces la o tehnologie care să le permită să funcționeze profitabil. Cu alte cuvinte, chiar dacă plătesc mai mult astăzi, se vor asigura că mâine vor avea același furnizor, cu produse la fel sau chiar mai competitive, în raport cu ceilalți furnizori. Adică, un transportator sau un lo- gistician ar putea merge la clienți să le prezinte planul de dezvoltare pentru următoarea perioadă și, în consecință, să pretindă tarife care să asigure marja necesară? Sună utopic, dar ați încer- cat? Măcar să schițați în minte un ase- menea plan de modernizare... Timp veți avea destul, odată ce re- nunțați la partea cu „șefia”. Până la urmă, ce alternativă aveți, mai ales că astăzi, „cutia” în care func- ționăm este complet stricată? Dar știați deja asta, nu-i așa? Radu BORCESCU radu.borcescu@ziuacargo.ro Împreună mișcăm lucrurile!  EDITORIAL 


































































































   1   2   3   4   5