Afaceri de peste 5,4 miliarde euro în industria software, de Centenar

În anul Centenarului, unul dintre puținele domenii care performează la standardele occidentale este industria de software, sectorul cel mai dinamic și cu cel mai mare potențial de dezvoltare pentru România.

 

Analiștii de la KeysFin au ales în mod special industria de software pentru a marca, astfel, ziua de 1 Decembrie. ,,Este unul dintre domeniile cu care ne putem mândri. România a devenit un adevărat hub regional de software, fiind prezentat în exterior drept Silicon Valley-ul Europei’’, afirmă experții.
Cum de a reușit inteligența românească să ajungă la o asemenea faimă? Potrivit analizei KeysFin, plusul valoare adus de sectorul de software românesc este dat de calitatea factorului uman, de costurile scăzute de operare și de calitatea ridicată a serviciilor oferite de firmele românești de software.
În România activează, în prezent, peste 17.000 de firme de profil, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul de referință 2012. Afacerile acestora au trecut, anul trecut, de pragul de 4,9 miliarde de euro, iar în acest an se va depăși nivelul de 5,4 miliarde de euro.
Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150%, iar față de 2016 cu 5,4%, semn că piața a atins un nivel de maturizare.
,,Asistăm la o concentrare a business-ului, la o maturizare și eficientizare a industriei, dovadă că numărul firmelor a scăzut cu 6% în 2017 față de 2016. Numărul PFA-urilor din acest sector a scăzut la o treime față de anul precedent, la 11.000 active în iunie 2018, iar peste 4.000 de firme au avut cifră de afaceri zero”, afirmă analiștii.
Cele mai mari afaceri le-au realizat, în 2017, firmele străine prezente în România, în principal ORACLE ROMANIA SRL (221 milioane de euro/4,5% din total), IBM ROMANIA SRL (195 milioane de euro/3,9%) și Ericsson România SRL (159 de milioane de euro/ 3,2%). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava România (82,5 milioane de euro/1,7% din total) și Atos IT (73,3 milioane de euro/0,9% din total).
La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informații oficiale disponibile despre Bitdefender SRL (locul 4 în 2016). În urma estimărilor KeysFin, jucătorul si-a păstrat poziția în 2017.
Pe ansablu, potrivit analizei, cele mai mari 10 companii generau 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel național.
,,Concurența este factorul care a împins  inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. Firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării, strategiilor agresive ale jucătorilor străini. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, afirmă experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute companii IT cu capital 100% românesc, specializată in soluții software pentru sistemul financiar-bancar.
La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din București-Ilfov (3 miliarde euro), Cluj (723 milioane euro), Iași (223 milioane de euro), Timiș (190 de milioane de euro) și Brașov (152 de milioane de euro). Împreună, acestea au generat peste 86% din cifra de afaceri totală în 2017.

Microîntreprinderile, cele mai profitabile

Potrivit analizei KeysFin, maturizarea pieței s-a resimțit și în temperarea profitabilității, care a crescut în 2017 față de 2016 cu 4,7%, la 630 de milioane de euro. Asta după ce, în ultimii 10 ani, a avansat cu cifre record ce au însumat, pe ansamblu, 162,5%.
Cel mai profitabil jucător din piața de software a fost, în 2017, SAP România (locul 8 în clasament după cifra de afaceri), cu un rezultat de 20 de milioane de euro în 2017. În topul profitabilității au urmat IBM România, Atos, Logic IT și Misys. Împreună, cele mai profitabile 5 companii au generat 11% din profitul total al industriei.
,,Interesant este că cele mai mari creșteri de profit, din punct de vedere al marjei nete, le-au înregistrat microîntreprinderile, de aproape 26%, acestea raportând și unul dintre cele mai ridicate niveluri de rentabilitate a capitalurilor din economie: aproape 58%”, afirmă experții.
Statistica KeysFin arată că în industria de software activau, în 2017, peste 106.000 de angajați, în creștere cu 5% față de 2016 și cu 143% față de 2007.
Cei mai mari angajatori erau, la nivelul anului trecut, Oracle România (4.142 angajați), IBM România (3.096), Comdata Service (2.812), Ericsson (2.179) și Atos IT (1.871 de angajați). După categorie, companiile medii înregistrau cel mai mare număr de angajați, de peste 44 de mii, respectiv 41,7% din total. Interesant este și faptul că, la sfârșitul anului trecut, erau aproximativ 8.000 de companii fără nici un angajat, adică 46% din total.
,,Criza de pe piața muncii și-a spus cuvântul puternic și în acest domeniu. Presiunea pe salarii a făcut ca angajările în acest sector să reprezinte o provocare pentru mediul de afaceri. Astfel costul mediu per angajat a avansat mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 9,4% față de 2016 la 21.300 euro per angajat în 2017”, au explicat analiștii.
Chiar și în contextual creșterii salariilor în sectorul de software, România a continuat să reprezinte una dintre cele mai bune piețe de profil din UE. Rentabilitatea investițiilor în acest sector a fost mai mare decât în Europa dezvoltată sau în SUA (cu un cost mediu anual încă redus, de aproximativ 12 euro per oră).

Atuurile sectorului românesc de software 

Calitatea factorului uman reprezintă, pentru investitori, principalul atu al României. Într-un sistem educațional cu probleme majore, educația de profil este printre puținele care se realizează la un nivel competitiv.
,,România se situează constant în top 10 global în competițiile internaționale de matematică sau informatică. Cele 5 politehnici din țară asigură anual peste 7.000 de absolvenți cu abilități specifice care formează sub-clustere regionale: București (2.000 de absolvenți mix rar de abilități), Cluj (1.700 – Java, C#, .NET, PHP, Web), Iași (1.100 – Java, .NET, C/C++) ,  Timișoara (1.100 de absolvenți – front end, telecom), Brașov (500 – C++, helpdesk), Sibiu (500 – cloud și vizualizare) și Craiova (230 – automotive software și gaming). Dincolo de specializare – România are un număr de ingineri pe cap de locuitor superior celor din SUA, India, China sau Rusia – este de remarcat faptul că forța de muncă din acest sector beneficiază și de un nivel ridicat de cunoaștere a limbii engleze, un atu fundamental în acest domeniu”, mai spun analiștii.
Un alt avantaj important al industriei românești de software este reprezentat de infrastructură specializată dezvoltată puternic în ultimii ani: start-up-uri, fonduri de venture capital, peste 40 de co-working spaces și acceleratoare la nivel national.
,,Firmele românești de software se remarcă, de asemenea, prin nivelul de inovație și, mai ales, prin calitate ridicată a serviciilor, recunoscută la nivel internațional’’, afirmă experții.

Software-ul, industria viitorului 

La nivel mondial, firmele americane sunt cele care dau tonul în industria de software. Microsoft a devenit, zilele trecute, cea mai valoroasă companie din lume, detronând Apple. Oracle, Symantec, Vware, Finserv sau Adobe sunt alte câteva companii de software care domină clasamentul mondial privind cifra de afaceri din acest sector.
La nivel european, potrivit datelor Comisiei Europene și PAC, industria de software este estimată să crească într-un ritm mediu de 1,8% pe an astfel încât va depăși 280 de miliarde de euro în 2020.
SAP se poziționează ca lider incontestabil la nivel european, cu venituri de  23,5 miliarde de euro în 2017. Urmează jucători precum Wolters Kluwer, Hexagon, Dassault Systemes, Indra, Gemalto, Sage, Asseco Poland SA, de remarcat fiind evoluția puternică a companiilor din Europa Centrală și de Sud-Est.
,,Perspectivele industriei de software la nivel mondial, inclusiv în România, sunt foarte favorabile, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani. În țara noastră, pentru ca acest sector să devină o componentă tot mai solidă în PIB, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prin facilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. Așa cum spuneam și în analiza precedent dedicată acestui sector, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România”, au mai afirmat analiștii.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activități de editare a altor produse software), 6201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activitățide consultanță în tehnologia informației), 6203 (activități de management -gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit este cel oficial, afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei). Date extrase la sfârșitul lui octombrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.