Responsabilitatea „vizează capacitatea individului de a răspunde pentru faptele sale. În acest sens este invocată răspunderea juridică, adică capacitatea de exercițiu a persoanei și implicit posibilitatea de a fi sancționată pentru abaterile de la normativitate.
Răspunderea juridică este văzută ca o formă de răspundere socială a individului, înțeleasă ca obligație a acestuia de a suporta consecințele propriei fapte. Încălcarea unei norme de drept atrage sancțiunea în baza unei proceduri formale de stabilire a vinei și vinovăției.” (A. Sandu, Etică profesională și transparență în administrația publică. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2015)
Responsabilitatea depinde atât de sistemul propriu de valori, norme, atitudini și aspirații, cât și de contextul social, cultural și profesional. Dar mai ales de contextul financiar, în unele situații. Vom exemplifica acest context în care alegerea naturii acțiunilor lasă în urmă responsabilitatea sau renunță la ea, făcând loc unui comportament iresponsabil.
Promisiune „responsabilă”
În primul caz, un agent de poliție din cadrul unui inspectorat de poliție județean, aflat în misiune de control rutier a sesizat, în jurul orei 01:25, apelând Call center-ul anticorupție 0800.806.806, că un conducător auto i-a promis suma de 600 de euro, pentru a nu dispune măsura suspendării dreptului de a conduce.
Reamintim că funcționarul public care ia cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile are obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală.
În fapt, echipajul de poliție a depistat, cu aparatul radar din dotare, un autoturism care circula cu viteza de 101 km/h, pe un sector de drum unde limita legală admisă era de 50 km/h, respectiv cu 51 km/h peste limita legală. În urma opririi autovehiculului, au fost constatate și alte abateri contravenționale.
După ce conducătorului auto i-au fost aduse la cunoștință sancțiunile ce urmau a fi aplicate, respectiv amendă contravențională și suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile, acesta, într-o manieră „responsabilă”, a promis suma de 600 de euro agentului de poliție, pentru a-și păstra dreptul de a conduce.
Polițistul a refuzat suma oferită, a aplicat sancțiunile prevăzute de lege, interacțiunea fiind înregistrată cu dispozitivul de tip body worn camera din dotarea acestuia.
În flagrant
În cel de-al doilea caz, la începutul lunii martie, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție, în baza ordonanțelor de delegare ale procurorului de caz din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, au organizat și realizat prinderea în flagrant a unui agent de poliție din cadrul unui birou rutier.
Acesta a primit cu titlul de mită suma de 1.500 lei de la un conducător auto oprit în trafic, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv pentru a nu-l sancționa contravențional și a nu-i reține permisul de conducere pentru o perioadă de 90 de zile.
De asemenea, ulterior activității flagrante, au fost puse în executare 4 mandate de percheziție domiciliară, dintre care unul la sediul biroului rutier, 2 mandate de percheziție auto, 2 mandate de ridicare de înscrisuri, un mandat de aducere și un mandat de percheziție corporală. Față de agentul de poliție a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Se pare că, în cele două situații menționate, este dificil să știi unde să te oprești, dar îți asumi. Sau, în termenii lui Patrick Ness, „a spune că nu ai de ales înseamnă să te eliberezi de responsabilitate.”
Și cu aceste exemple, dragi cititori, Direcția Generală Anticorupție subliniază atât importanța respectării legii și a integrității ca valori fundamentale în exercitarea funcției publice, cât și importanța unui comportament responsabil în trafic.
Viorela BUCUR
comisar-șef de poliție
Direcția Generală Anticorupție
