Apel pentru salvarea economiei

07/04/2020

Mai multe organizații patronale și sute de antreprenori propun autorităților române „crearea unui GRUP DE CRIZĂ ECONOMICĂ, la care să adere toți cei care pot contribui la soluții (Guvernul, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) pentru a analiza, în baza cifrelor reale din economie, dacă și în ce măsură „este posibilă și viabilă și în România o „terapie de șoc”, așa cum o vede mediul de afaceri, similar cu alte state”.

Specialiștii din domeniile strategice împreună cu antreprenori și lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie națională pentru ca, după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei românești. Suntem în posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziția grupului de specialiști pentru trecerea crizei pentru a fi analizate”, se mai arată în apelul transmis tuturor factorilor de decizie.

Documentul a fost transmis președintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban, președinților Senatului – Titus Corlățean – și Camerei Deputaților – Marcel Ciolacu -, liderilor tuturor partidelor parlamentare Marcel Ciolacu – PSD, Ludovic Orban – PNL, Dan Barna – USR, Călin Popescu Tăriceanu – ALDE, Victor Ponta – PRO România, Kelemen Hunor – UDMR, Eugen Tomac – PMP), precum și liderului PLUS, europarlamentarul Dacian Cioloș.

În apelul întitulat „Acționați ACUM, acționați INTENS și ÎMPREUNĂ CU NOI pentru salvarea economiei României!” se precizează: „Considerăm că în situația de față, ținând cont de măsurile anunțate până acum de autorități pentru susținerea economiei românești în criza actuală, este nevoie de o regândire a modului în care statul român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situație extraordinară. Credem că statul român ar trebui ca în condițiile prezente să se comporte precum un coacționar responsabil în toate companiile românești”.

Iată care sunt cele mai importante argumente și propuneri:

1. ECONOMIA ROMÂNEASCĂ ARE NEVOIE DE AJUTOR – INTERVENȚIE de până la 15% din PIB.

La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB – ca. €30 miliarde €

ARGUMENT A: Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist – scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în Q4 semnele revenirii economice – dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei.

Așa cum mai multe țări au anunțat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor țări, și Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative și nu vor preveni colapsul multor companii, în același timp ele nereprezentând un suport material din partea statului român, ținând cont de magnitudinea șocului economic estimat.

ARGUMENT B: Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental: datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condițiile în care media la nivelul UE era de ca. 85% din PIB-ul Uniunii, unele țări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franța sau Italia.

Cu alte cuvinte, chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naționale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB față de celelalte țări UE.

Sau invers, în acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe chiar și cu această intervenție propusă.

Gradul mic procentual de îndatorare ar putea deveni un avantaj național în lupta cu recesiunea globală care urmează. România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale, cât și internaționale, inclusiv BERD sau FMI, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării.

Suntem conștienți că România nu dispune de resursele altor țări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum, suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc., suntem conștienți că sumele împrumutate ar putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor generații.

Dar credem că dacă acest efort nu se va face, consecințele vor fi și mai grave, pe termen lung. Cu alte cuvinte, știm că este greu și sunt consecințe, dar credem că putem, avem de unde și este absolut necesar.

CONSECINȚE:

A. CONSECINȚE IMEDIATE negative posibile ale neimplicării masive a Statului

În lipsa unei intervenții MASIVE și RAPIDE, estimăm că multe companii românești insuficient capitalizate nu vor putea supraviețui acestei crize.

Ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România; vorbim despre o criză cauzată de CoViD19 care nu afectează companiile în funcție de co-morbiditățile lor, așa cum s-a întâmplat cu virusul: companii oricât de bine finanțate și chiar cu un management excelent vor muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, dacă prin decizie guvernamentală, afacerea lor este pur și simplu interzisă, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, închiderea afacerilor din turism și horeca, ordonanțele militare prin care s-au închis centrele comerciale, cabinetele stomatologice etc. fără să existe măsuri compensatorii substanțiale din partea statului român.

Pe de o parte, vedem companii care, oricât de bine ar fi conduse și administrate, se prăbușesc pentru că obiectul lor de activitate nu mai există. Pe de altă parte, mult mai multe companii românești se vor prăbuși în această criză din cauza ajustării masive în jos a cererii, din cauza lipsei de cash, care se va propaga într-o spirală rapid descendentă în toată economia: PRĂBUȘIREA CERERII DIN CAUZA LIPSEI DE CASH AR ÎNSEMNA PRĂBUȘIREA ECONOMIEI ÎN ANSAMBLU!

B. CONSECINȚE POST-CRIZĂ

O intervenție substanțială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală etc. Singura problemă este că România ar acumula o datorie guvernamentală suplimentară, ajungând poate la 50% din PIB, dar rămânând oricum mult sub nivelul mediu al UE, în timp ce lipsa intervenției ACUM poate arunca România într-o recesiune lungă și profundă, cu mult peste cea înregistrată în 2009, deoarece criza de acum este una mult mai gravă, iar țara noastră ar putea astfel pierde tot avansul realizat în ultimii ani pe drumul către convergența la media Uniunii Europene – ca țară care a avut cea mai mare creștere procentuală din întregul bloc comunitar, către media UE, în toată această perioadă – cu foarte slabe șanse de a mai reveni semnificativ pe creștere în următoarea decadă, până în 2030 sau poate pe termen și mai lung!

2. APARATUL DE STAT TREBUIE ADAPTAT

Este nevoie de SOLIDARITATE în această perioadă între mediul public și mediul privat

Există riscul ca această criză să devină o dovadă în plus a faptului că statul nu își asumă responsabilitatea necesară atât față de angajații din mediul privat, cât și față de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. În timp ce în mediul privat am văzut încă din primele săptămâni ale crizei peste un milion de contracte de muncă suspendate, cu o posibilă creștere către 2 milioane în următoarele săptămâni, plus alte sute de mii de contracte cu salarii reduse din cauza crizei, angajații din mediul de stat nu au fost în niciun fel afectați de criza CoViD19, din punct de vedere al veniturilor, până în acest moment.

Considerăm că solidaritatea între sistemul public și mediul privat în această situație este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriașe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuși în această criză, ci și pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine și mai sigur să fie angajați în sistemul public din România și nu în economia reală, în mediul privat de business.

CONCLUZIE: Vă propunem crearea unui GRUP DE CRIZĂ ECONOMICĂ la care să adere toți cei care pot contribui la soluții (Guvernul României, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) și care, luând în calcul propunerea de mai sus să o analizeze în baza cifrelor reale din economie și să dea un răspuns dacă și în ce măsură o “terapie de șoc”, așa cum o vede mediul de afaceri este posibilă și viabilă și în România, similar cu alte state. Suntem conștienți că propunerea noastră va crea dispute și dezbateri și asta ne și dorim să facem, ÎMPREUNĂ ȘI SOLIDARI.

Specialiștii din domeniile strategice împreună cu antreprenori și lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie națională pentru ca după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei românești. Suntem în posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziția grupului de specialiști pentru trecerea crizei pentru a fi analizate.

Organizații semnatare

Romanian Business Leaders, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din românia, AHK – Camera de comerț și Industrie Româno-Germană, Netherlands Romanian Chamber of Commerce, Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce, ANAT, HORA, UNTRR, FORT, FIHR și FBN.

Antreprenori și manageri semnatari

Adrian Moț (manager general, TARGET E NEARSHORING), Adrian Pop (director, Fibrex Co), Adriana Calmanovici (director, Piticutz Style), Adriana Duma (jurist, OVI PROD COM), Adriana Maria Tiris, (director departament fonduri UE, PHIN TRANS Agency), Alexander Stuhlmuller (administrator, Astimp IT Solution), Alexandra Munteanu (avocat, schoenherr), Alexandru Farcaș (președinte CA, GRUPUL CHIMICA), Alexandru Reff (managing partner, Deloitte), Alina Roșca (partener fondator, SPARL Roșca și Asociații), Anca Rarău (administrator, Brandlogic Advisory), Anca Vlad (fondator, Fildas), Andreea Mija (administrator, Expert Cleaning), Andrei Bogdan Rus (managing director, Cicada Technologies), Andrei Kelemen (director executiv, Cluj IT Cluster), Andrei Trifan (business development agent și francizat, Subway), Angela Roșca (managing partner, TaxHouse), Anuța Stan (director, Fairvalue Consulting), Aurel Pălăcean (administrator, Alvis comserv), Beatrice Căsăneanu (manager executiv, AUTO MOTO INVEST), Bianca Grip (general manager, GripADs), Bianca Muntean (director executiv, Transilvania IT Cluster), Bianca Pădurean (administrator, Cluj Today Press), Bogdan Andriescu (CEO, Risk Control irb), Bogdan Botău (fondator, Azaria Food), Bogdan Ciotlăuș (CEO, efectRO), Bogdan Herea-Buzatu (CEO, PitechPlus), Bogdan Spiridon (director general, Europrim Intermed), Călin Baidoc (administrator, bitYes), Călin Lazăr (general manager, Blade Solutions), Călin Pascu (proprietar, Agenția de Print), Călin Păușan (administrator, BASIC POINT), Carmen Iulia Budușan (administrator, LifeMob Prod), Carmen Lica (director executiv, Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională), Ciprian Borșan (președinte, Asociația Centrul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului), Ciprian Costea (director general, Lola Tech România), Ciprian Matiș (general manager, Co invest broker de asigurare), Ciprian Morcan (administrator, Hygia Consult), Claudia Indreica (CEO, Psihoselect), Claudiu Baciu (managing partner, EMS Floor Group), Constanța Cherciu (director logistică, COMPANIA INDIILOR ORIENTALE PROD), Constantin Radu (administrator, Costas), Cornel Sumedrea (administrator, MANAGEMENT SOLUTIONS SUM), Cornelia Muraru-Ionel (președinte, Asociația IND-AGRO-POL), Corneliu Bodea (președinte/CEO, Centrul Român al Energiei și Adrem), Cosmin Cosma (CEO, Finqware), Cosmin Porumb (COO, Hypermedia), Cosmin Râță (general manager, ROTEAM), Costel Drăgan (director executiv, Temad), Costin Octavian Sorici (CEO, Neuron English Ro), Crinela Popică (administrator, CRINALINA PERFORM), Cristian Dascălu (p artener, ClujHUB, Techcelerator și GapMinder VC), Cristian Erbașu (proprietar, Construcții Erbașu), Cristian Jeler (fondator & CEO, C&M JELER), Cristian Mateș (COO, NetMatch), Cristian Pop (administrator, Clinica Dentară), Cristina Bâtlan (fondator, Musette), Cristina Timiș (cofondator Grup Cris-Tim), Dan Berinde (manager, Coaching partners), Dan Drăghici (administrator, Junior Med și CEO, grupul de firme Drăghici Dental), Dan Isai (CEO, Salad Box), Dan Nicolăescu (corporate finance partner, Brexton), Dan Olteanu (CEO, Donuterie), Dan Ovidiu Mocan (manager, CrossfitManiacs), Dan Paștiu (proprietar, Dabo internațional), Dan Pitic (director general, Ax Perpetuum Impex), Dan Șchiopu (director general, Hyllan Pharma), Dan Șucu (fondator, Mobexpert), Daniel Mischie (CEO, City Grill), Daniel Scorobete (administrator, Scorilosim simplu prestcom), Daniel Șimo (director fabrică, Eaton), Daniel Timofei (consultant independent), Daniela Apolozan (director general, DocProcess), Daniela Marișcu (co-fondator, Aqua Azur și CEO, Expert Aqua Zone), Decebal Popescu (antreprenor, Transport Academy), Delia Mureșan (director, RIA SOLUTIONS), Delia Oprean (administrator, Coaching Consult), Dorina Ianc (director general, Nexia Consulting), Doru Bombariu (director comercial, APICOLA COSTACHE), Dragoș Anastasiu (fondator Eurolines), Dragoș Dinu (manager, DD Consultanță), Dragoș Jaliu (CEO, www.fonduri-structurale.ro și Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare), Dragoș Neacșu (membru al Consiliului, Bursa de Valori București), Dragoș Petrescu (fondator, Citygrill), Dragoș Roșca (managing partner, Delta Asset Invest), Dragoș Spiridon (director comercial, AX Perpetuum Impex), Ede Balint (administrator, Antares Romania), Edina Gaszpor (administrator, RE-TEXT STUDIO), Eduard Prodan (administrator, EDU PROD COMPANY), Eduard Uzunov (fondator, Regatta), Elekes Piroska (administator, Hvac Pro Instal), Emil Munteanu (CEO, Power Net Consulting), Erik Barna (CEO, Life Is Hard), Eugen Voicu (fondator, SAI Certinvest), Eusediu Mărgășoiu (managing partner, The Network Strategy Consultants), Eva Gaszpor (președinte, A.P. Transylvania Textile & Fashion), Felix Pătrășcanu (cofondator, FAN Courier), Felix Tătaru (președinte, GMP Group), Flaviana Rotaru (președinte, ROHEALTH), Flaviu Zapca (CEO, CoreBuild), Florentin Boda (director General, General Survey Corporation), Florentin Mănescu (administrator, Constam Procesare Oțel Buzău), Florentina Ramona Pîrvu (administrator, Poiana fermecată), Florin Burac (director comercial, tudia), Florin Dradiciu (CEO, Dual IT Software), Florin Furdui (country manager, Portland Trust), Florin Madar (fondator, Temad), Gabriel Biriș (partener fondator, Biriș Goran), Gabriel Iștoc (CEO, B-Team Corrosion Protection), Gabriel Neculai Aftenie (director general, Babylon Consult și vicepreședinte – coordonator voluntari, Asociația Open Knowledge), Gabriel S Paal (vicepreședinte executiv, Proudfoot), Gabriela Blaj (manager, P&L Advisor), Gabriela Pîrvu (consilier, Clustero – Asociația Clusterelor din România), Gavril Iepure (administrator, Multicom), Geanina Ioan (managing director, Chilli Ideas), Georgiana Zamfirescu (director dezvoltare, MASTERBUILD), Gianina Lăzanu (managing partner, DGL Consulting), Horațiu Rarău (administrator, SAB TRAINING COMPANY), Ioana Mihuț (medic dentist, CMMI DR MIHUT IOANA ALINA), Ion Daniel (administrator, Noatex Buzău), Ion Lixandru (director, Camionlogistic), Ionel Vîrvara (cofondator, Cadelplast Group), Iulia Ianasi (administrator, DEPLAST), Iulian Cîrciumaru (managing partner, V7 Capital), Iulian Nedea (CEO, Simtel), Jacques de Boer (managing director, Printmasters), Jerome France (acționar, EMI), Karoly Nagy (CEO, Promelek XXI), Ladislau Muller (director, RECOGNOS ROMANIA), Laurențiu Ciocîrlan (managing partner, Hermes Capital Management), Levente Szakacs (managing partner, Pergamon RD), Levente Szelyes (CEO, Softech), Liviu Drăgan (CEO, Druid), Liviu Sima (partener, IT GENETICS), Lucian Cojocaru (director producție, Solaris Plant), Manuela Furdui (managing partner, FINEXPERT), Marian Brumă (administrator, Mcr gres design), Mariana Constantinescu Brădescu (managing partner, ROCK STAR CONSTRUCT), Mariel Petric (managing partner, Kangoopack), Marinela Negoescu (administrator, ECO MUSCELEANCA), Marius Bob (administrator, DEMAR MOB DESIGN), Marius Cîmpean (manager, SHE IT), Marius Ciupercă (director general, Setrio Soft), Marius Constantin (administrator, Donau Services), Marius Raul Bostan (acționar, Bostrust), Marius Ghenea (managing partner, Catalyst România), Marius Ștefan (fondator, Autonom), Marius Țapu (director general, Artsani Com și administrator, Arge Com Impex), Marius Veresezan (administrator, Digital Smile), Mălin Mălineanu (director general, New Concept Travel), Mihai Brădescu (administrator, Mini Svema Impex), Mihai Marcu (președinte, MedLife), Mihai Rohan (președinte, Cirom), Mihai Tătăran (director general, Avaelgo), Minela Neneciu (administrator, Iceland INMAR Buzău), Miorita Melina Iordache (managing partner, Project Management Solutions), Mirabela Miron (președinte, UGIR regiunea NE, organizația femeilor de afaceri UGIR și grupul de firme Avisso), Mircea Gavrilă (administrator, Depisto Star), Mirela Puiu (manager, Impextrading București), Nicolae Demetriade (director general, World Travel), Nicolae Onțiu (director general, ONE-IT), Nicolaie Lucian Stancu (administrator, DILUMIR CONSULTING), Nicu Mardari (CEO, 7code), Nina Brădescu (director economic, Mini Svema Impex), Nina Brătfălean (CGO, Virtual i Technologies), Oana Botolan (general manager, Cteam Human Capital), Oana Laslau (administrator, Mein Job Unternehmen), Ovidiu Mățan (fondator și CEO, Today Software Solutions), Ovidiu Pintea (managing partner, OPTIMA GROUP), Pamela Pop (director general, Eaton Electro Producție), Paulina Mitrea (conf. univ. dr., Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), Petru Păcuraru (CEO, HPDI), Philip Choban (CEO, Telios Care), Radu Dan Ferdes (director vânzări, Ax Perpetuum Impex), Radu Moți (CEO, SERVER CONFIG), Radu Orban (director General, Soft Tech Plus), Raul Doicescu (fondator, Bog’Art), Răzvan Costache (fondator, Avalon Media), Răzvan Preda (manager, Tora Trading Services), Remus Bolba (director general, Napochim), Roxana Toader (sales manager, Air Sea Forwarders), Rucsandra Hurezeanu (fondator, Ivatherm), Ruxandra Marin (senior partner, Oxygen), Sabin Cernea (proprietar, Wu Xing & Fooda), Sabin Gîlceavă (administrator, Leverage Negotiation), Sara Wechsler (administrator, Datsa Textil), Sebastian Botizan (colaborator, LEVEL UP GROUP), Sergiu Constantinescu Brădescu (managing partner, Rock Star Construct), Silviu Dragomir (director general, Eucom Business Language), Simona Gemeneanu (partener, Morphosis Capital), Simona Pirtea (managing partner, Enache Pirtea și Asociații), Sorin Panțuru (fondator Mackenzie Capital Group și membru CA FDC Natura Group), Sorina Bucuraș (președinte, Cluster TMV), Ștefana Joldea (administrator, Dsd Denta), Tamas Mozes (administrator, Mozes Manufaktura), Tiberiu-Lucian Iriciuc (director general, Iriciuc Com), Tudor Galoș (director general, Tudor Galos Consulting), Tudor Maroș (administrator, Maros Bike), Tudor Mihai (CEO, Innovating Society), Tudor Pasc (director executiv, BIZHUB – ClujHub), Valentin Maior (CEO și confondator, Techmatch), Vasile Pop (administrator, Fermo sanodent), Victor Dragomirescu (CEO, ROMANIAN SOFTWARE), Vlad Chițulescu (manager general, Silvador Company), Wargha Enayati (fondator, Regina Maria), Zeno Căprariu (partener, Deloitte), Zsolt Sipos (administrator, Powersoft Business Solutions).

Apel pentru salvarea economiei

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Clientul nostru…

PARLAMENTUL EUROPEAN: Reguli noi pentru permise

Cât de vechi este parcul de vehicule comerciale?