Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a atras atenția, în repetate rânduri, asupra „practicilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) care favorizează unele companii de asigurări”.
Reprezentanții COTAR le cer autorităților de control „să acționeze din timp, să fie proactive și nu reactive, mai ales atunci când sunt informate cu privire la ilegalitățile care prejudiciază statul român, dar și companiile românești și pe toți cetățenii români”. „Este binevenită orice acțiune, chiar și după mulți ani de la comiterea fraudelor, dar ar fi fost ideal să nu se ajungă la fraude și abuzuri, dacă se intervenea la timp”, se arată în comunicatul COTAR transmis redacției, pe care îl publicăm integral.
„COTAR a avut confirmarea faptului că aceste practici există, dar nimeni nu a luat măsuri pentru a stopa aceste practici sau pentru a-i trage la răspundere pe cei din conducerea ASF.
S-a ajuns la falimente ale companiilor de asigurări care au creat haos pe piață și au stat la baza creșterii aberante a prețurilor RCA. Acum aflăm că angajați ai ASF au încercat să raporteze aceste ilegalități și au ajuns victime ale conducerii autorității. Este doar o altă confirmare a ceea ce noi am arătat că se întâmplă, în ultimii ani, în detrimentul românilor.
Prima confirmare certă a neregulilor din cadrul ASF a apărut anul trecut, în 2023, când două echipe de control din ASF au raportat că o companie vinde asigurări de garanții, deși nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi obligațiile asumate în contracte, dar conducerea ASF a salvat compania de consecințele legale. Raportul făcut în urma acestui control arăta că ASF a eliminat și ulterior a schimbat încadrarea juridică pentru faptele asigurătorului, descoperite de echipele de control, astfel încât firma să scape de sancțiuni. Faptele conducerii ASF au fost scoase la lumină în urma unei reclamații transmise Parlamentului de președintele sindicatului din cadrul ASF, însă Autoritatea a respins acuzațiile și conducerea a spune că sancționarea s-a făcut potrivit legii, pentru toate faptele reținute în actul de control.
A fost transmis, pe 12 august 2024, un nou memoriu către Guvernul și Parlamentului României, atrăgând atenția asupra faptului că în țara în care firmele de asigurări obțin profituri istorice, instituțiile care ar trebui să se ocupe de supraveghere, în folosul statului, au ajuns să fie realmente capturate și folosite în interes privat, de către operatorii economici. Nu-și permite să facă asta orice firmă, ci doar unele dintre ele, iar în cazul companiilor multinaționale din domeniul asigurărilor se poate demonstra oricând că în loc să fie supravegheate de instituțiile statului, sunt sprijinite să face orice își doresc.
COTAR a descris cronologic momentele cheie care au marcat creșterile prețurilor RCA din ultimii 8 ani.
În anul 2016 au avut loc primele creșteri nejustificate ale prețului RCA, peste noapte, cu 300% pentru persoane fizice și juridice, vizând tinerii și transportatorii. Au urmat proteste naținale, pentru a opri hoția din piața RCA, iar Parlamentul României l-a demis pe Mișu Negrițoiu din funcția de președinte ASF. Apoi, Parlamentul a adoptat o OUG privind plafonarea RCA, iar instituțiile specializate au fost obligate să desfășoare o investigație pe piața asigurărilor RCA.
Trebuie să ne amintim că președintele Consiliului Concurenței s-a opus în permanență aplicării acestor plafonări ale prețului RCA, acționând astfel în favoarea multinaționalelor din asigurări, cu justificarea că este o piață liberă. Dar eezultatul acelei investigații pe care președintele Consiliului Concurenței a refuzat inițial să o efectueze (autosesizare) a fost unul pe care îl intuia întreaga Românie: constituire de cartel!
Raportul arată că firmele de asigurări care vindeau RCA s-au înțeles în perioada 2012-2016 să majoreze prețul RCA. Firmele au fost amendate cu peste 50 de milioane de euro, pentru înțelegeri de preț de tip cartel. La acea vreme, compania de asigurări Euroins a recunoscut existența cartelului din asigurările RCA, punând la dispoziția Consiliului Concurenței documentele incriminatoare, iar în acest fel, Euroins a beneficiat de o amendă semnificativ redusă, comparativ cu restul pieței de asigurări.
În toamna anului 2021, piața de asigurări din România a fost lovită de 2 cutremure: Firmei City Insurance i s-a retras licența de funcționare, de către ASF, iar în paralel, în aceleași zile de septembrie, s-a produs o dublare, peste noapte, a prețului RCA.Legislația RCA valabilă la acea vreme prevedea obligativitatea ca firmele de asigurări să notifice ASF, cu minim 60 de zile înainte de modificarea prețului la RCA, în astfel de situații. Pentru că firmele de asigurări care vând RCA au avut acces la informații privilegiate din cadrul ASF (că în luna Septembrie 2021 urmează să fie ridicată licența de funcționare a firmei City Insurance), au transmis cu toții în luna iulie 2021 notificări către ASF, cu privire la modificarea tarifelor RCA (creșterea prețurilor RCA).
În luna septembrie 2021 a avut loc o nouă manipulare a prețului RCA, companiile de asigurări și conducerea ASF de atunci susținând că din cauza intrării în faliment a firmei City Insurance, prețurile RCA au trebuit să crească. Temă falsă și manipulatoare din cel puțin 3 motive:
- Efectele intrării în insolvență și, ulterior, după aproape 6 luni, în faliment, a firmei City Insurance nu putea produce efecte care să impacteze piața de asigurări decât după câteva luni de la intrarea în faliment a companiei de asigurari și nicidecum în primele zile de la ridicarea licenței de funcționare a firmei City Insurance.
- Notificările de majorare a prețului RCA s-au transmis la ASF cu 2 luni înainte ca City Insurance să piardă licența RCA (iulie 2021) existând indicii serioase ale unei acțiuni coordonate și planificate de companiile care vindeau RCA. Desi speța poate fi cercetată inclusive de procurori, Consiliul Concurenței a refuzat orice fel de investigație.
- Majorarea contribuției către Fondul de Garantare a Asiguraților din partea firmelor de asigurări a fost de sub 2%. Asta însemnă că impactul financiar pe care firmele de asigurări urma să îl resimtă era de 2%, iar această majorare de contribuție care putea să se resimtă în prețul RCA a venit cu multe luni mai târziu față de momentul notoficării ASF cu privire la majorarea prețului RCA (iulie 2021). Așadar, se poate constata că acel cartel RCA exista deja, în acea perioadă, fără să existe o minimă investigație din partea Consiliului Concurenței, iar prețurile RCA au continuat să crească, la fiecare 6 luni, până în luna martie 2023.
În luna martie 2023, ASF a constatat că în timpul controlului care se desfășura la Euroins, această firmă a transferat toți banii din conturi către o firmă de reasigurare din cadrul aceluiași grup, reprezentând un pretins contract de reasigurare, care conținea niște clauze inimaginabile, pe modelul contractelor de reasigurare pe care le avea și City Insurance, bani care nu au mai fost recuperați niciodată de către statul român.
Firmele de asigurări, profitând de o noua ocazie, au majorat din nou prețul RCA peste noapte, anticipând că vor crește contribuțiile pe care acestea le vor avea de achitat către Fondul de Garantare a Asiguraților. Contribuția a crescut cu încă 4%, iar în loc să crească prețul RCA cu 4%, acesta a crescut cu 100%.
Pe scurt, prețul RCA a ajuns la valorile de astăzi, cu ajutorul ASF și al Consiliului Concurenței, iar pentru a le putea opri, Guvernul României a adoptat, începând cu primăvara anului 2023, o serie de hotărâri pentru plafonarea tarifelor RCA. Doar că firmele de asigurări, știind ce oameni slabi au fost numiți la conducerea ASF și a Consiliul Concurenței, au majorat în continuare prețul RCA, și pe perioada plafonării, fără să suporte consecințe. Practic, multinaționalele din asigurări au sfidat conducerea Guvernului României, beneficiind de complicitatea ASF și a Consiliului Concurenței.
Companiile de asigurări sunt protejate, fără menajamente, de către ASF, nefiindu-le aplicate nici macar un avertisment din momentul numirii noii conduceri a ASF, în decembrie 2023. Singurii care au luat din nou poziție publică față de această bataie de joc au fost organizațiile de transportatori și service-urilor auto. Brusc, în urmă cu câteva săptămâni, Consiliul Concurenței s-a trezit la viață, în urma unei sesizări transmise de către compania de asigurări Asirom. Mai exact, compania de asigurări Asirom (acționar austriac Vienna Insurance Group) a fost amendată în anul 2018 cu 36.970.408 lei pentru înțelegeri de tip cartel în privința prețului RCA. Compania a sesizat Consiliul Concurenței, iar de aici a pornit o investigație asupra celor care au fost vocali și au atras atenția autorităților, aducând documente și dovezi despre ceea ce se întamplă în piața de asigurări RCA.
În condițiile în care manopera de reparație decontată de firmele de asigurări reprezintă sub 5% din valoarea prețului RCA plătit de șofer, ne întrebam cum de Consiliul Concurenței vede o problemă majoră acest cost de 5% decontat de către firmele de asigurări și nu vede că se repetă de câțiva ani scenariul majorării prețului RCA cu 300%.
Angajații ASF care au raportat această problemă și altele, nu doar în sectorul asigurărilor, ci și în cel al pensiilor private, au devenit victime ale conducerii autorității. Una dintre angajatele ASF, avertizor de integritate, a depus plângere penală împotriva șefului ei, vicepreședintele Ștefan Daniel Armeanu (sectorul de pensii private din cadrul ASF), pentru comportamentul abuziv al acestuia. Investigația a fost începută de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Angajata este hărțuită în continuare, fiind anchetată pentru ceea ce a raportat, ca avertizor de integritate. Alt avertizor a fost concediat, recent, tot pentru că a îndrăznit să raporteze neregulile descoperite în controale, iar al treilea avertizor este, la rândul lui, victimă a hărțuirii din partea conducerii ASF.
O altă problemă pe care COTAR a semnalat-o, încă din anul 2014, de când firmele de ride sharing au intrat, abuziv, pe piața din România, este evaziunea fiscală pe care o fac aceste firme care au făcut lobby agresiv pentru a obține o lege speială, făcând tot taximetrie. Controalele ANAF în urma cărora se descoperă prejudicii uriașe aduse statului român se confirmă tot ceea ce a semnalat COTAR, însă aceste controale vin la mulți ani după ce firmele de ride sharing au fost lăsate să se îmbogățească făcând evaziune fiscală.
Cea mai recentă anchetă făcută de ANAF a descoperit o fraudă de 3,6 milioane de lei la o firmă cu sediul în Bucureşti care desfăşoară activitatea de transport alternativ de persoane prin intermediul platformelor Uber şi Bolt. Fiscul a constatat că, între 30 ianuarie 2023-31 ianuarie 2024, compania nu a respectat prevederile legale de a înregistra şi declara veniturile obţinute din serviciile prestate. Astfel de practici sunt descoperite din ce în ce mai des, însă ANAF ar fi trebuit să le înceapă cu mulți ani în urmă”.
