Este semnalul de alarmă tras de președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, care atrage atenția asupra problemelor majore cu care se confruntă sectorul de transport, unde falimentele se înmulțesc. Mai este ceva de făcut?
ZIUA CARGO: Vă propun să începem cu o analiză a situației actuale, din perspectiva patronatului.
Vasile Ștefănescu: Toți sunt debusolați, din cauza taxelor și impozitelor substanțial majorate. Am ajuns în situația în care ne întrebăm dacă nu cumva tocmai faptul că facem totul legal reprezintă o problemă.
În foarte multe luni din an, atunci când tragem linie, constatăm că suntem pe zero sau înregistrăm pierderi. Iar, pe lângă toate acestea, trebuie să facem față și majorărilor semnificative ale tarifului la carburant. Cu toții ne aflăm într-o perioadă dificilă, în care mesajele transmise prin acțiunile autorităților sunt neclare.
Românul a devenit prea rezistent. Și, o spun cu regret, mi se pare că suntem luați de proști. Din zi în zi este mai rău.
Sectorul privat nu poate să ducă în spate toată cheltuiala României. Ne plătim taxele și impozitele mărite și suferim cu toții. Dar i-aș întreba pe cei care stabilesc strategia țării: „V-ați uitat în urmă să vedeți cum am ajuns în situația de astăzi, în care noi (mediul privat) suferim din nou, iar cei care au delapidat țara aceasta sau bugetul de stat sunt, și în continuare, abonați la acest buget?”.
În timp ce noi plătim taxe și impozite, în Parlament se dau legi cu dedicație, care așază în legalitate practici ce permit atragerea incorectă de fonduri din buget. Nu pot să nu mă întreb de ce statul continuă să se împrumute cu sume substanțiale, chiar dacă noi plătim mai mult.
Singurul răspuns valid este că sunt foarte multe căpușe care apasă mediul privat. Iar când spun căpușe, am în vedere inclusiv unele multinaționale, cărora Guvernul României le permite să ne fure cu acte în regulă. Companii cărora le plătim luxul și opulența.
Ca patronat, ce ați vrea să atacați în perioada următoare?
În primul rând, vrem echitate. Să fim taxați în mod egal.
Vă propun să ne uităm doar la încasările din sectorul de asigurări. Cât aduce acest segment în PIB-ul României, în condițiile în care RCA este obligatorie? Maximum 2%. Mult mai puțin decât sec torul de transport marfă și persoane, la care, dacă adăugăm activitățile conexe, ajungem la o contribuție semnificativă, de aproximativ 16%.
Nu pot să nu observ că societățile de asigurări încasează bani pe baza unei legi care impune obligativitatea RCA, cu un efort mult mai mic decât o companie de transport. Iar aceste încasări sunt folosite, în mare parte, pentru sedii opulente și salarii foarte mari, mai ales în cazul membrilor consiliilor de administrație.
Dar, mai mult decât atât, trebuie să atrag atenția asupra unei practici inechitabile, stabilite de ASF împreună cu societățile de asigurări. În București și în marile orașe trebuie să plătești mult mai mult pentru asigurarea RCA decât în provincie. Spre exemplu, pentru o mașină de 2.000 de centimetri cubi, plătești 1.000 de lei în București și 500 dacă este înmatriculată în provincie. În București, circulă, însă, în momentul de față, foarte multe mașini din provincie. În plus, cheltuielile de servisare, în cazul unui accident sunt similare, indiferent de localitatea unde este înmatriculată mașina. Nu o să coste niciodată un far mai puțin, pentru că mașina care a produs accidentul are un RCA mai ieftin. Sunt mulți cei care își înmatriculează mașini în provincie, tocmai pentru a avea un RCA mai ieftin și taxe mai reduse.
Toată lumea ar trebui să plătească în mod egal pentru polițe similare.
În paralel, asistăm la o majorare substanțială a costului RCA pentru camioane.
Iar în toată această avalanșă de costuri, „bonusul” nu este luat în calcul, în stabilirea nivelului primelor. Suntem, probabil, singurii care atrag atenția, în mod constant, cu privire la inechitățile din sistemul RCA. N-am beneficiat niciodată de bonus! Eu, de exemplu, am bonus 8. Sunt alții cu bonus 4, bonus 6, bonus 7…
Sistemul a fost făcut pentru a premia șoferii buni, care nu produc accidente. În mod normal, la bonus 8, polița mea ar trebui să fie cu 45-50% mai ieftină. Dar eu nu am plătit niciodată mai puțin. Iar pentru că sistemul de bonus nu funcționează, asigurătorii beneficiază de un avantaj.
Vă rog să analizați bilanțurile acestor multinaționale din asigurări… profiturile înregistrate, inclusiv în perioada în care primele au fost plafonate. Sunt elemente care indică faptul că, în practică, nu a existat o plafonare. Nu au fost controlați niciodată și au scumpit permanent polița.
Lucrurile nu sunt deloc transparente în relația cu asigurătorii. Toate sunt în defavoarea noastră. Implicit, apar falimente.
O să vă propun să comentați ceea ce s-a întâmplat în zona atestatelor pentru șoferii profesioniști. Din nou, o zonă în care legislația impune o anumită conduită obligatorie devine fertilă pentru corupție.
Vă spun sincer că nu mi-am închipuit că s-a ajuns la o asemenea dimensiune.
Am atacat acest subiect încă din 2015. Ulterior, am avut foarte multe intervenții în Ministerul Transportului pe tema examinărilor.
Eu cred că sunt oameni corecți în aceste două instituții și nu cred că trebuie să punem o etichetă pe toți cei aflați într-o anumită poziție. M-aș opri, în momentul de față, la ceea ce au făcut cei care au fost depistați cu mită. Ei trebuie să răspundă în fața legii.
Ați schimba ceva privind sistemul?
Probabil că trebuie să se schimbe ceva. Ținând cont de ceea ce s-a întâmplat, este clar că s-a creat o portiță, undeva. Să nu uităm că a cești candidați care au dat șpagă, pentru a eluda examenul, s-au înscris în anumite centre de pregătire. De fiecare dată aceleași. Vom solicita o întâlnire la nivel de ministru, pentru a discuta pe marginea acestui subiect.
Cred că este important și pentru oamenii corecți din Minister sau ARR, care nu sunt vinovați, să creăm cu adevărat un cadru în care să nu să mai fie portițe, astfel încât să nu planeze asupra lor nicio bănuială.
Dar această rețea este urmărită din 2024, perioadă în care Cristian Anton nu era directorul general ARR. Deci este o problemă care transcende această instituție.
De-a lungul timpului, au mai fost făcute sesizări, inclusiv din Ministerul Transporturilor, cu privire la astfel de probleme. Dar suma vehiculată a fost considerată prea mică pentru a se continua investigațiile.
Sunt vinovați și cei care au anchetat cazul. Aproape au încurajat ursul. Nu este în regulă să știi de 7-8 ani de existența acestei probleme și să nu o tranșezi.
Este o situație similară celei reclamată de noi, în urmă cu 9 ani, în privința neregulilor și evaziunii fiscale petrecute sub umbrela Uber și Bolt. În ciuda avertismentelor transmise, nu am fost luați în seamă decât în urmă cu un an și jumătate, când am explicat reprezentanților ANAF, care sunt practicile, pas cu pas. Rezultatele controalelor realizate ulterior ne-au dat dreptate, vehiculându-se o fraudă anuală în valoare de peste 100 de milioane de euro.
Suntem la 10 luni de la demararea liberalizării transportului interjudețean. Reușită, sau eșec?
Putem să spunem 50-50, ca să fim corecți. Nu pot să nu remarc contribuția majoră pe care a avut-o Lucian Lambru (n.r. în prezent, directorul general ARR) în crearea premiselor pentru a transforma liberalizarea într-o reușită. Chiar dacă nu vreau să îl laud, fără el nu s-ar fi implementat nimic, în această direcție. A reușit să facă față cu brio presiunilor și a ținut, în toată această perioadă, legătura atât cu patronatele, cât și cu operatorii, pentru a putea pune la punct un sistem informatic care să răspundă nevoilor pieței.
Este încă de muncă la acest sistem, dar sunt sigur că actualul director general ARR nu se va opri.
De asemenea, am certitudinea că va reuși stoparea fraudelor privind utilizarea cupoanelor pensionarilor. Este o problemă mult prea veche și, din păcate, sunt companii care s-au specializat în astfel de practici frauduloase.
Discuția se poartă, deja, inclusiv la nivelul Ministerului Finanțelor. Se are în vedere înlocuirea cupoanelor cu carduri, pe care, dacă nu le folosesc pentru transport, pensionarii să le poată utiliza pentru alte achiziții (alimente, de exemplu).
Unde considerați că sunt probleme majore, în transportul național de persoane?
Am făcut, recent, o adresă către corpul de control al ministrului de resort, prin care solicităm verificarea tuturor autogărilor din România. Și vom face o solicitare similară și către ISCTR. Din informațiile pe care le deținem, aproximativ 30% dintre autogări sunt ne conforme. Fostul inspector de stat șef nu a răspuns solicitărilor noastre, privind realizarea de verificări care să susțină practici corecte pe piață, pe niciunul dintre segmentele asupra cărora i-am atras atenția.
Dar am toată încrederea că vom găsi o cu totul altă deschidere în dialogul cu Nistor Duval, actualul inspector de stat șef ISCTR. Am văzut că au început controalele și își fac datoria.
Odată cu liberalizarea, ați văzut și evoluții pozitive? Investiții?
S-au făcut investiții mari. Avem, în asociație, transportatori care au achiziționat sute de vehicule, inclusiv autocare, pentru a fi conformi cu legislația. Dar, în timp ce noi (mediul privat) investim să utilizăm vehicule cu o vechime de cel mult 9 ani, fostele regii autonome (astăzi, societăți comerciale în urma insistențelor noastre) utilizează inclusiv autobuze având 20-25 de ani vechime.
Este doar un alt exemplu de inechitate.
Iar inechitatea continuă pe segmentul de transport metropolitan. Dar acesta este un subiect mai larg, care ar putea fi tratat separat.
Cum facem cu operatorii de transport (în general medii și mici), care evită să se afilieze la o organizație patronală?
S-a înrădăcinat între transportatori credința că își pot rezolva singuri problemele, cu mită. Apelează la organizații patronale doar când văd că nu a funcționat nici șpaga. Noi ne protejăm membrii, chiar și atunci când nu au bani să își plătească cotizația.
Un lucru este, însă, clar. Cu cât situația devine mai volatilă și mai grea în țară, șpaga predomină.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
