Codul Muncii a intrat in vigoare de luni, astfel ca angajatoriii trebuie sa aiba in vedere riscurile la care se expun in cazul nerespectarii obligatiilor prevazute in Legea 40/2011, care pot merge pana la amenda penala sau inchisoare.
Astfel, se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract individual de munca si cu inchisoare de la sase luni la un an sau cu amenda penala refuzul repetat de a permite accesul in spatiul unitatii a inspectorilor de munca sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate.
In caz ca primesc la munca pana la 5 persoane fara contract, angajatorii vor fi amendati cu sume de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata, potrivit art. 16 alin. 1. Insa si persoana care va presta munca “la negru” va fi pedeapsita cu amenda de la 500 la 1.000 de lei. In caz ca nu tin evidenta muncii sau angajeaza fara certificat medical, angajatorii vor fi amendati cu sume de la 1.500 la 3.000 lei, aceeasi pedeapsa fiind prevazuta si in cazul nerespectarii prevederilor privind inregistrarea demisiei salariatului.
In cazul savarsirii unor infractiuni, instanta de judecata poate stabili sanctiuni complementare: pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autoritatile romane pentru o perioda de pana la 5 ani; interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani; recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autoritatile romane, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii; inchiderea temporara sau definitiva a punctului sau punctelor de lucru in care s-a comis infractiunea; retragerea temporara sau definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.
In noul Cod al Muncii au fost abrogate dispozitiile privind clauzele, efectele si nivelul la care pot fi incheiate contractele colective de munca (CCM). S-a instituit obligatia incheierii CCM in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem, dar si dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanta individuala si obligatia corelativa a acestuia de a informa salariatul cu privire la criteriile de evaluare a activitatii profesionale. Angajatorii au obligatia expresa de a informa salariatul cu privire la fisa postului.
Perioada de proba
Perioada de proba este de maxim 90 zile pentru functiile de executie si 120 zile pentru functiile de conducere, iar perioada maxima in care se pot face angajari succesive de proba este de 12 luni. In cazul absolventilor institutiilor de invatamant superior, primele 6 luni de la debutul in profesie sunt considerate perioada de stagiu. La sfarsitul perioadei, angajatorul va elibera salariatului o adeverinta vizata de ITM. Efectuarea stagiului se va reglementa prin lege speciala. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.
Contractul de munca se incheie in forma scrisa anterior inceperii activitatii salariale, prin grija angajatorului. Contractul se inregistreaza in registrul salariatilor si se transmite la ITM. Daca in desfasurarea activitatii salariatul trebuie sa detina un aviz/autorizatie ce se reinnoieste, iar acesta nu respecta acest fapt, contractul de munca inceteaza de drept dupa 6 luni de la data la care trebuia efectuata reinnoirea.
Delegarea salariatului va putea fi dispusa pentru perioade succesive de maxim 60 de zile. Angajatorul confruntat cu reducerea temporara a activitatii va putea, in anumite conditii, sa reduca programul de lucru de la 5 la 4 zile, cu reducerea corespunzatoare a salariului, dar numai dupa consultari cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor. Pe durata reducerii sau intreruperii temporare a activitatii, salariatii ce nu desfasoara o activitate primesc o indemnizatie de minimum 75% din salariul de baza. In aceasta perioada se pot acorda si zile libere platite pentru orele suplimentare in urmatoarele 12 luni.
Preavizul
Modificari au fost facute si in cazul perioadei de preaviz, aceasta fiind de 20 de zile lucratoare in cazul concedierii pentru motive ce nu tin de persoana salariatului (necorespunzator profesional, inapt medical dovedit prin expertize), de 20 de zile lucratoare in cazul demisiei pentru salariatii cu functii de executie si de 45 pentru salariatii cu functii de conducere. Termenul de preaviz ce trebuie acordat de angajator este extins la minimum 20 de zile lucratoare, iar in cazul concedierilor colective, in cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concediere vor prevala criteriile profesionale.
Totodata, a fost modificata restrictionarea angajatorului in privinta efectuarii de noi angajari pe o perioada de noua luni de la data concedierilor colective. Astfel, in termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.
Durata contractului de munca
Contractul de munca cu perioada determinata este de maxim 36 de luni. Daca ulterior, in 3 luni de la incetarea primului contract, se semneaza un alt contract cu perioada determinata, acesta este considerat succesiv primului, iar perioada nu poate depasi 12 luni. Prin intrarea in vigoare a modificarilor aduse Codului Muncii prin Legea 40/2011 au fost eliminate restrictiile privind posibilitatea angajatorului de a apela la agentii de munca temporara pentru executarea sarcinilor precise si cu caracter temporar cu anumite exceptii, expres prevazute de lege.
Durata maxima legala a timpului de munca nu va putea depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentara va trebui compensata prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Prin exceptie, durata de 48 ore/saptamana poate fi prelungita, insa media pentru o perioada de referinta de 4 luni sa nu depaseasca 48 ore/saptamana.
O prevedere cu totul noua apare in art. 119, alin. 3, potrivit careia, in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
In cazul in care programarea concediului de odihna se face fractionat, angajatorul are obligatia sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin zece zile lucratoare de concediu neintrerupt.
Sporul de noapte, majorat de la 15 la 25%
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, sporul pentru lucrul pe timp de noapte creste de la 15 la 25% din salariul de baza, daca timpul lucrat reprezinta cel putin trei ore de munca de noapte.
Din noua legislatie a muncii au fost eliminate conditiile privind durata cursurilor si stagiilor de formare profesionala efectuate la initiativa angajatorului, ce permiteau, in unele cazuri, recuperarea costurilor de catre angajator, astfel incat in viitor angajatorul si salariatul vor avea libertatea de a stabili prin act aditional la contractul individual de munca, drepturile si obligatiile acestora privind cursurile si stagiile de formare profesionala.
Odata cu aplicarea noilor prevederi din legislatia muncii, sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen, radierea acestora constatandu-se prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.
Controale mixte pentru combaterea muncii la negru
Controalele mixte pentru combaterea muncii la negru in baza unui program de actiune semnat de reprezentantii ministerelor de Interne, al Muncii si de Finante au inceput chiar de luni, a anuntat chestor Liviu Popa, seful Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). \”Exista un plan de actiune semnat de Ministerul de Interne, cel al Muncii, Ministerul Finantelor, respectiv Garda Financiara, prin care echipe comune formate din lucratori din cele trei institutii, ba chiar patru, fiindca acolo unde se va impune va participa si Jandarmeria, vor face actiuni pe zonele pretabile muncii la negru. Se vor dezvolta si informatii. Vom avea date pe care sa le valorificam in acest sens\”, a declarat, intr-o conferinta de presa la Bistrita, Liviu Popa.
Premierul Emil Boc, ministru interimar al Muncii, a anuntat vineri, dupa o intalnire cu sefii inspectoratelor teritoriale de munca (ITM), ca a aprobat planul de actiune al Inspectiei Muncii, Politiei, Garzii Financiare si Jandarmeriei privind combaterea muncii la negru, iar echipe mixte de control vor incepe sa faca verificari in toata tara. El a precizat ca scopul acestor controale este sa creasca numarul contractelor de munca astfel incat statul sa plateasca mai putin pentru asistenta sociala. \”Voi evalua lunar activitatea sefilor ITM si voi lua decizii. Nu au obligatii decat fata de lege. Sper ca si celelalte institutii ale statului sa dea dovada de intransigenta\”, a mai spus Boc. El a mai precizat ca echipele mixte de control vor merge mai intai acolo unde evaziunea fiscala este mai mare si s-a decis formarea de echipe mixte pentru a nu putea fi musamalizate neregulile descoperite. \”Daca ii trimiti izolat, controlul nu e eficient\”, a mai spus premierul.
Magda SEVERIN
Foto: Jean-Mihai PALSU
