Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită includerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pe lista scurtă a instituțiilor importante care trebuie reformate de urgență în România.
„În Sectorul de asigurari sunt salarii obscene, de 15.000 de euro pe lună, pentru a li se asigura protecție celor care dau țepe în piața de asigurări. Peste 90% dintre păgubiții RCA câștigă în instanță, dar pierd în fața ASF”, se arată în comunicatul transmis redacției
COTAR cere demiterea „de urgență” a conducerii sectorului de asigurări din ASF, care „a patronat 13 falimente în asigurări și care îi tratează pe români cu dispreț: pentru un preț al RCA apropiat de cele din țările vest-europene, păgubiții RCA primesc batjocură, umilință și procese interminabile”. Cu o astfel de atitudine, conducerea sectorului Asigurări din ASF „a devenit simbolul nesimțirii și al luxului bugetar, al sinecurilor, al luxului bugetar și al protecției acordate companiilor de asigurări străine, în detrimentul cetățenilor”.
„Premierul Ilie Bolojan ar putea să demită de urgență conducerea sectorului de asigurări din cadrul ASF, să oprească salariile obscene de 14-15.000 de euro pe lună ale celor din conducere, în loc să dea afară angajații cinstiți și să le reducă salariile cu 30%. Dar actualul Guvern repetă greșelile guvernelor anterioare. Premierul a pus semnul egal între conducerea ASF și angajații care execută ordinele conducerii. Nu angajații au luat deciziile să asigure protecție firmelor Astra, Carpatica, City Insurance și Euroins! Deciziile au aparținut vicepresedintilor Sectorului de Asigurari, numiți de Parlament, de care le e teamă să se atingă tuturor celor ajunși la guvernare! Măsura luată de actualul guvern nu rezolvă nici problemele din interiorul ASF, nici pe cele ale consumatorilor și face o falsă justiție socială. În timp ce sunt păstrați în funcție chiar artizanii dezastrului din ASF, guvernul face reduceri de personal doar în rândul angajaților pe posturi de execuție, evitând conducerea Sectorului de Asigurări din ASF. Salariul vicepreședintelui ASF este de 6 ori mai mare față de salariul mediu din instituție. De exemplu, după tăierea cu 30% a salariulului, vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, responsabil de acest sector al asigurărilor, rămâne cu peste 10.000 de euro net”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Precizările COTAR:
„Mai sunt și alte probleme grave, legate de conducerea ASF care știe, dar tace în legătură cu firmele de asigurări din piața RCA – Grawe și Axeria care par a repeta schema City Insurance și Euroins pe care am observant-o înainte de falimentul celor din urmă. ASF a recunoscut că sunt probleme cu despăgubirile efectuate de Axeria, dar nu ia nicio măsură când e vorba despre Grawe sau alte firme de asigurări care își fac profitul prin neplata despăgubirilor, externalizand profiturile în țară mama sau în paradisuri fiscale – exact cum procedau Astra, Carpatica, City Insurance și Euroins.
Conducerea sectorului de asigurări din cadrul ASF știe că Grawe și Axeria refuză să emită oferte pentru camioane, ceea ce reprezintă o încălcare gravă și directă a legii, dar nu ia nicio măsură. Consecința? BAAR emite peste 70.000 de polițe RCA de risc ridicat, deși 90% din asigurați au Bonus, nu Mallus – lucru care împovărează suplimentar și dur piața și transportatorii, împingându-i spre faliment, desi acest sector economic asigură peste 15% din PIB-ul României. Guvernul și Parlamentul par lipsite de interes.
Cum protejează ASF companiile țepare:
1. Legislație secundară (norme interne) care avantajează firmele de asigurări și restrânge drepturile consumatorilor, iar de cele mai multe ori, Normele date de ASF încalcă cu bună știință, chiar legea RCA 132/2017.
2. Controale mimate, cu tematici «alese», care ocolesc problemele grave semnalate de păgubiți.
3. Falsă neutralitate: ASF declară reclamațiile ca neîntemeiate, deși instanțele dau câștig de cauză păgubiților în peste 90% din cazuri. Exemplu: un păgubit primește 3 lei în loc de 30 de lei, ASF pretinde că «nu are atribuții» și îl trimite în instanță. Doar 7% dintre păgubiți merg în instanță – pe asta mizează companiile țepare!
4. Amenzi ridicol de mici, comparativ cu profiturile. Exemplu: amenda aplicată Grawe (54.500 de lei) este echivalentă cu 5 dosare de daună neachitate.
5. Reclamațiile nu contează pentru ASF:
Mai 2025: 69 reclamații la Grawe
Iunie 2025: 68 reclamații
Iulie 2025: 211 reclamații (+300 % în 60 de zile!)
Amenda «drastică» nu a redus abuzurile, ci le-a înmulțit. Grawe și-a recuperat banii din amendă prin neplata a doar 5 dosare de daune și a făcut profit. ASF se laudă că aplică legea, dar realitatea este un blat evident.
6. Ascunderea adevărului: din 2021, ASF ține la secret numărul de reclamații împotriva asigurătorilor. În Germania, BaFin publică anual aceste date. În România, ASF preferă OMERTA (legea tăcerii – n.r.).
Obligația legală, ignorată
Conform Normei ASF nr. 18/2017, societățile de asigurare sunt obligate să publice pe site: numărul total de petiții, câte au fost soluționate favorabil, câte nefavorabil, câte dosare de daună au fost achitate și câte cereri de soluționare alternativă a litigiilor au fost rezolvate.
Art. 23 alin. (14) prevede explicit că trebuie publicate:
- a) numărul total de petiţii înregistrate unic per petent şi per caz;
- b) numărul total de petiţii soluţionate favorabil înregistrate unic per petent şi per caz;
- c) numărul de petiţii soluţionate favorabil referitoare la dosare de daună;
- d) numărul total de petiţii pentru care dosarele de daună au fost achitate;
- e) numărul total de petiţii finalizate nefavorabil;
- f) numărul total al solicitărilor de soluţionare alternativă a litigiilor;
- g) numărul total al solicitărilor de soluţionare alternativă a litigiilor soluţionate efectiv;
- h) numărul total al solicitărilor de soluţionare alternativă a litigiilor soluţionate favorabil consumatorilor.
Marea majoritate a societăților de asigurări ignoră această obligație legală!
Unele nu publică deloc aceste date, iar altele le ascund în subpagini imposibil de accesat fără cunoștințe IT”.
„Așadar, vedem cum ASF obligă companiile de asigurări să afișeze reclamațiile, dar refuză să îndeplinească ceea ce le cere acestora, desi îi supraveghează. Deși în 2024 a fost numită o nouă conducere, numărul de reclamații rămâne nepublic. Premierul Bolojan ar fi trebuit să verifice situația din interiorul ASF, înainte de a lua deciziile. Această reformă începută în forță are toate șansele să se transforme într-un ridicol absolut, iar cazul ASF este unul ilustrativ”, conchide Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
