Digitalizarea nu aduce profit companiilor din industria auto, dar crește rapid eficiența utilizării activelor, potrivit unui studiu finanțat de Uniunea Europeană prin PNRR.
Studiul a fost realizat de cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, împreună cu cercetători ai Universității Corvinus din Budapesta (Ungaria) și ai Universității Aalborg (Danemarca).
Potrivit unui comunicat transmis redacției, cercetătorii au analizat impactul financiar al digitalizării pe diferite orizonturi de timp, investigând efectul imediat (în același an), respectiv, pe o perioadă de un an și doi ani.
Rezultatele arată că digitalizarea nu generează un impact asupra profitabilității nici după doi ani, în schimb contribuie aproape instant la creșterea eficienței activelor care includ, pe lângă altele, mașinile, echipamentele și tehnologia folosită de aceste companii.
„Industria auto a fost întotdeauna printre primele care au implementat tehnologiile moderne în cadrul revoluțiilor industriale anterioare, iar acest lucru se confirmă și în cazul tehnologiilor digitale din cadrul celei de-a patra revoluții industriale. Rezultatele studiului sunt surprinzătoare: creșterea intensității utilizării acestor tehnologii nu conduce la o creștere a profitabilității nici pe termen scurt (în același an) și nici pe termen mediu (1-2 ani), chiar și în contextul în care cercetarea a fost realizată în cadrul celor mai performante companii din industria auto globală. Pe de altă parte însă, eficiența utilizării activelor crește atât în același an, cât și pe un orizont de timp de 1-2 ani”, spune prof. dr. Levente Szász, prorector UBB, coordonatorul proiectului de cercetare.
Astfel, potrivit cercetătorilor de la UBB, rentabilitatea tehnologiilor digitale nu este, pentru moment, clar conturată: digitalizarea are un impact scăzut, dar pozitiv asupra rentabilității financiare, efectul fiind vizibil abia la cel puțin doi ani de la implementare.
Proiectul cercetătorilor UBB s-a concentrat asupra tehnologiilor digitale tradiționale apărute în precedenta revoluție industrială, odată cu dezvoltarea calculatoarelor electronice și a automatizării în producție (Industrie 3.0), care includ robotizarea și automatizarea în producție, telecomunicațiile, precum și executarea unor operațiuni în mediul online. De asemenea, studiul a analizat explicit și tehnologiile cele mai moderne din cadrul celei de a patra revoluții industriale (Industrie 4.0), precum sensorii, cloud computing, inteligența artificială sau nanotehnologii.
Cercetarea UBB-FSEGA a fost realizată în cadrul proiectului Strengthening the digitalization of businesses în Eastern Europe – a micro and macro-level approach, în valoare de 1.415.964,77 de euro (6.993.450 de lei), finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și derulat între 23 mai 2023 și 30 iunie 2026.
Obiectivul principal al acestui proiect este să ofere o înțelegere mai profundă a modului în care tehnologiile digitale pot fi integrate în activitățile de afaceri, identificând provocările și soluțiile specifice implementării, care pot contribui la consolidarea digitalizării întreprinderilor din Europa de Est.
Proiectul de cercetare a inclus în analiză companii din top 30 producători auto și top 100 de furnizori auto, fiind selectate doar firmele care aveau cel puțin cinci ani de rapoarte anuale disponibile în mod public pentru perioada 2012-2022.
În total, studiul UBB a inclus 495 de rapoarte anuale publicate de 54 de companii mari din industria auto globală.
Eșantionul de cercetare include branduri cunoscute și în regiunea noastră, precum Volkswagen AG, Toyota Motor Corp, Stellantis sau grupul Mercedes-Benz.
Rapoartele anuale ale acestor companii au stat la baza calculării unor indici de digitalizare (Industrie 3.0 și Industrie 4.0), utilizând tehnici de text mining, bazate pe un algoritm de machine learning, respectiv pe o analiză pe baza unor cuvinte-cheie.
Indicatorii financiari au fost extrași din rapoartele financiare auditate și publice ale acestor companii. Profitabilitatea a fost măsurată prin indicatorul marjei profitului operațional (marja EBITDA), eficiența activelor prin viteza de rotație a activelor (cifra de afaceri/active), iar rentabilitatea prin rata de rentabilitate a capitalului propriu (ROE).
Despre FSEGA:
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă.
Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei.
Întregul proces este susţinut de o infrastructură modernă: 7 amfiteatre cu 1.350 de locuri, 10 săli de curs cu 880 de locuri, 24 de săli de seminar cu 1.040 de locuri, 59 laboratoare cu 1.544 de locuri, 3 săli de lectură pentru bibliotecă, cu 190 locuri, 5 săli depozit de cărţi. La acestea se adaugă Aula FSEGA, cu 454 de locuri.
În 2023, FSEGA a fost liderul de necontestat al instituțiilor de învățământ superior din România în ramura științelor economice, iar UBB rămâne liderul absolut al universităților românești în domeniul Business & Economics, conform clasamentului Times Higher Education.
