Angajații din sectorul public au nevoie permanentă de actualizarea cunoștințelor și competențelor, în special a celor digitale, dar în ciuda acestui fapt, Guvernul nu a alocat fonduri pentru formarea acestora și a interzis astfel de cheltuieli, în anii 2023 și 2024.
În acest context, și în 2025, la fel ca în anii anteriori, Fundația Centrul de Formare APSAP continuă să ofere gratuit cursuri de perfecționare pentru angajații din administrația publică, sprijinind o administrație modernă, adaptată cerințelor actuale.
Potrivit unui comunicat transmis redacției, angajații se pot perfecționa în domenii-cheie pentru activitatea din administrația publică, printre care competențe digitale, anticorupție, achiziții publice și accesare de fonduri europene.
„Încă din 2020, Fundația Centrul de Formare APSAP este singura organizație privată care susține gratuit cursuri de perfecționare pentru angajații din administrația publică, având alături cei mai buni specialiști și practicieni. Deși Guvernul României nu alocă fonduri pentru formarea propriilor angajați și chiar a interzis aceste cheltuieli în 2023 și în anul 2024, Centrul de Formare APSAP a reușit să găsească resursele financiare necesare pentru a susține educația continuă în sectorul public. Prin acest efort, Centrul de Formare APSAP transmite un mesaj clar administrației centrale și locale: formarea profesională trebuie să fie o prioritate. Totuși, resursele limitate ale unei fundații nu pot compensa nevoia reală de instruire a angajaților din sectorul public. Mesajul transmis de APSAP reprezintă o dovadă că lucrurile se pot schimba atunci când există voință și viziune. Considerăm, astăzi mai mult ca oricând, că factorii de decizie din sectorul public ar trebui să acorde o atenție sporită formării profesionale și să conștientizeze faptul că, de peste opt ani, în România, majoritatea instituțiile publice nu mai alocă fonduri pentru pregătirea angajaților proprii. În acest context, încurajăm toți funcționarii publici să participe la aceste cursuri gratuite, pentru a descoperi cele mai noi informații din cele 13 domenii propuse, pentru a interacționa cu colegi din alte instituții și, în final, pentru a contribui la eficientizarea și dezvoltarea capacității administrative”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
În ce domenii se pot forma gratuit: competențe digitale, anticorupție, achiziții publice și accesare fonduri europene, printre cursurile oferite
Angajații din administrația publică se pot înscrie la cursuri gratuite de perfecționare, menite să le actualizeze cunoștințele și să le dezvolte noi abilități în 13 domenii-cheie. Competențele digitale, integritatea și anticorupția, urbanism, protecția datelor cu caracter personal, achizițiile publice, contabilitatea bugetară, resursele umane și accesarea fondurilor europene se numără printre temele cursurilor propuse în 2025 sectorului public din România.
Sesiunile de formare au loc online, în perioada 31 martie-30 aprilie 2025, cu o durată de două zile, în intervalul orar 9:30–13:30. Aceste cursuri oferă soluții practice la provocările zilnice cu care se confruntă funcționarii publici, fiind susținute de specialiști cu experiență în sectorul public, formatori cu o practică aplicată de peste 20 de ani în domeniile predate.
Înscrierile se fac online, accesând site-ul Cursuri-functionari.ro, la secțiunea Cursuri online – sector public, selectând specializarea dorită. Participanții se pot înscrie până în ziua începerii fiecărei sesiuni. Numărul de participanți este nelimitat.
„Această inițiativă, de formare gratuită a angajaților de la stat, reprezintă o investiție în oameni, în competențe și, implicit, în performanța administrației publice din România, mai ales că angajaților le lipsesc diverse competențe necesare în 2025. Spre exemplu, în ceea ce privește nivelul competențelor digitale, deja obligatorii în câmpul muncii, românii sunt cel mai slab pregătiți din Uniunea Europeană, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat. Iar aceste cursuri, pe care le punem la dispoziție în mod gratuit, reprezintă o oportunitate valoroasă atât pentru dezvoltarea profesională a tuturor angajaților din administrația publică, cât și pentru sporirea calității serviciilor oferite cetățenilor”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu.
Interes scăzut în mediul rural pentru învățare. 85% dintre cursanții înscriși la programele online gratuite provin, în continuare, din mediul urban
Aceste cursuri se adresează și personalului contractual din toate instituțiile publice: școli, licee, universități, spitale publice, direcții de sănătate publică, ministere, societăți comerciale cu capital majoritar de stat etc.
Aproximativ 3.000 de viceprimari și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale din mediul rural au fost informați oficial, dar și informal, despre cursurile gratuite pentru angajați. Cu toate acestea, peste 85% dintre cursanții provin, în continuare, din mediul urban.
Deși cursurile pot fi urmate de la distanță, online, acest lucru nu pare să fi generat un interes real în rândul instituțiilor publice din mediul rural. Dacă administrațiile locale din orașe sunt mai receptive la oportunitățile de dezvoltare profesională, multe dintre primăriile de comună par să rămână captive unui deficit educațional cronic, care persistă de peste 30 de ani.
Unul dintre motivele pentru interes scăzut este faptul că dispozitivele electronice din instituțiile publice nu dispun de dotările minime necesare pentru o comunicare eficientă, cum ar fi cameră web și microfon, conform datelor preliminare ale unui studiu la care au răspuns aproape 1.000 de angajați de la stat înscriși la cursurile gratuite. Astfel, 46% dintre calculatoarele utilizate de angajații din administrația publică nu sunt echipate nici cu cameră, nici cu microfon, iar 13% dispun de doar unul dintre cele două.
„În mediul privat, de mai bine de patru ani, este greu de imaginat o zi de lucru fără ședințe desfășurate pe platforme de comunicare online precum Zoom, Webex, Meet etc. În schimb, în sectorul public, dotarea cu echipamente IT care să răspundă cerințelor actuale rămâne, din păcate, o prioritate ignorată. Paradoxal, 53% dintre angajații din sectorul public declară că instituția din care fac parte ar putea trece complet la procese digitale — fără utilizarea documentelor fizice. Și totuși, ne întrebăm: cum este posibil acest lucru, în lipsa infrastructurii minime necesare?”, punctează Bogdan-Costin Fârșirotu.
Românii își supraevaluează competențele digitale
Deși angajații de la stat nu au mijloacele necesare pentru o comunicare online eficientă și pentru digitalizare, mai mult de jumătate dintre ei susțin că se simt pregătiți pentru o muncă digitalizată, fără documente fizice, fără hârtii. Aproape 20% spun că se simt chiar „foarte pregătiți”, iar 25% parțial pregătiți, conform aceluiași studiu. Realitatea arată că, de fapt, angajații de la stat se supraevaluează.
Conform unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, pe un eșantion de peste 2.500 de respondenți la nivel național, aproximativ 30% dintre participanți au declarat că dețin un nivel avansat sau de expert în competențe digitale. În realitate, răspunsurile din cadrul aceluiași studiu arată că aceste competențe se rezumă, în principal, la „navigarea și căutarea eficientă pe internet” și „utilizarea aplicațiilor de birou”, ceea ce nu reflectă neapărat un nivel avansat de expertiză digitală.
Interesul românilor pentru dezvoltarea de competențe noi este corelat cu nivelul scăzut de educație al majorității populației. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația online.
Datele Comisiei Europene arată că românii, în general, stau slab la capitolul competențe digitale. Doar 28% dintre cetățeni dețin abilități digitale de bază, mult sub media UE de 54%. Mai grav, doar 9% au competențe peste nivelul elementar, în timp ce media europeană se apropie de 25%.
Conform Eurostat, doar 10% dintre românii cu acces la Internet au urmat o formă de educație online, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE, fiind departe de avansul deținut de Irlanda (61% dintre utilizatori), Olanda (59%) sau Finlanda (53%). Printre cauze se numără rata mică de absolvenți de facultate, interesul scăzut pentru educație formală, pentru dezvoltarea de competențe în general și, cu atât mai puțin, pentru dezvoltarea celor digitale, dar și percepția eronată asupra învățării online, care în România este adesea desconsiderată și încă privită ca fiind inferioară celei desfășurate într-un cadru fizic.
Până în 2030, România își propune să atingă un nivel de alfabetizare digitală de 80%, aliniindu-se astfel obiectivelor Uniunii Europene privind transformarea digitală. Acest obiectiv ambițios presupune nu doar creșterea competențelor digitale de bază în rândul populației, ci și o mai mare integrare a tehnologiilor avansate în economie, administrație și educație.
Fondat în 2014, Centrul de Formare APSAP s-a impus ca una dintre cele mai de încredere organizații neguvernamentale din România, specializată în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public și privat. Cu o experiență cumulată de peste două decenii, APSAP este un furnizor acreditat de formare profesională, având în portofoliu peste 250.000 de participanți activi și o echipă de 75 de formatori de excepție.
Cursurile oferite de APSAP sunt diverse și acoperă domenii precum resursele umane, protecția datelor, competențele digitale, marketingul digital și social media, public speaking, competențele antreprenoriale, managementul de proiect și multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, garantând un standard înalt de calitate.
Anual, sute de companii private apelează la serviciile Centrului, atât în format fizic, cât și online. În ultimii patru ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, reunind peste 100.000 de participanți, printre care funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii profesionale din întreaga țară.
