FORT: „Rovinieta” de Brașov – soluție cu efecte adverse grave

Consiliul Județean (CJ) Brașov încurajează tranzitul „pe scurtături” pe „doi lei” – invitație la distrugerea drumurilor deja compromise, acuză Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) Brașov.

foto: Jean-Mihai Pîlșu

„Coruptie, interese de grup…, oare cine repară aceste drumuri și cui aparțin firmele cu interese?”, întreabă reprezentanții FORT, arătând că cetățenii si mediul de afaceri local sunt direct afectați. CJ analizează propunerile, dar nu stopează aplicarea formei actuale.

Precizările transmise ZIUA CARGO:

„La solicitarea reprezentantului FORT Brașov, înaintată CJ încă din luna noiembrie a anului trecut, în data de 10.01.2025, la sediul Consiliului Județean Brașov s-a desfășurat o întâlnire la care au participat din partea CJ Brașov Szenner Zoltan-Huba, administrator public, alături de doi vicepresedinți, respectiv Constantin Todorică Şerban şi Adrian Iatan, precum si deputatul Augustin Hagiu, având ca obiectiv amendarea formei actuale a reglementarii modului de aplicare a taxei de liberă trecere la nivelul unei componente din rețeaua de drumuri județene.

Ce spune Raportul de specialitate al CJ Brașov:

«Obiectivul principal al proiectului este de a răspunde nevoii de modernizare a infrastructurii rutiere drumurilor județene, prin perceperea tarifelor de Liberă Trecere pentru vehiculele care au masa maximă autorizată mai mare decât limita de tonaj impusă pe un anumit sector de drum județean, datorită (corect era …din cauza…) faptului că aceste vehicule, depăşind limitarea de tonaj impusă, aduc solicitări suplimentare importante asupra infrastructurii, astfel conducând la apariția tasărilor diferenţiale, precum şi a degradărilor la nivelul sistemului rutier. Tariful de liberă trecere dispus pe raza localităților se aplică pentru că acum, nefiind necesară plata unei taxe de liberă trecere, foarte multe autovehicule care depășesc limitarea de tonaj de pe un sector de drum, circulă pe acel drum doar pentru a scurta distanța fără a lua în considerare faptul că traficul de mare tonaj provoacă neplăceri riveranilor. Acestea poluează fonic afectând riveranii precum şi orele de odihnă şi afectează structura sistemului rutier prin masa maximă autorizată mare, care depăşeşte limitarea de tonaj impusă».

Context:
1. Dacă se menține varianta actuală, există trei tipuri de transportatori ce urmează să plătească aceste taxe:

– cei aflati in tranzit și care evită rutele aglomerate – cei cu operațiuni de descărcare/încarcare la client/beneficiari aflați pe sectoarele de drum județean la care face referire reglementarea;
– cei cu sedii sociale/puncte de lucru pe unul dintre aceste sectoare.

2. Toate aceste drumuri județene au o portanță (rezistență la greutate) sub nivelul solicitat de traficul de mărfuri cu mase total maxim admise de 40 de tone.

3. Pe bună dreptate, cetățenii din localitățile traversate de aceste drumuri județene sunt nemulțumiți de poluarea fonică, distrugerea drumurilor, securitatea rutieră, praf etc.

4. Consiliul Județean susține că sumele ce urmează să fie încasate prin aceste taxe nu pot asigura absolut deloc finanțarea lucrărilor de reabilitare a acestor drumuri județene.

5. Monitorizarea respectării de către transportatori a acestei reglementări se va face, cel puțin într-o primă etapă, utilizând factorul uman, adică Poliția Locală și/sau Rutieră, ulterior urmând să se investeascâ în camere video, pentru o verificare mai facilă, servere și soft aferent. Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transporturilor Rutiere (ISCTR) nu are prerogative de control raportate unor reglementări locale. Iată de ce: «ISCTR este organismul tehnic permanent specializat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, asigurând, la nivel naţional, inspecţia şi controlul respectării reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere».

6. Consiliul Județean nu poate asigura, pentru aceste drumuri, însă, și verificarea prin cântărire a respectării tonajului maxim, de 40 de tone (conform datelor tehnice din taloanele auto), în condițiile în care se știe că există multe cazuri de depășire a greutății total maxim admise chiar și cu 20 de tone, lucru confirmat în discuție.

În acest context, reprezentantul FORT a prezentat responsabililor CJ Brașov aflați la discuție, argumente în susținerea necesității de modificare a acestei reglementări (argumente pe care le prezentăm în cele ce urmează, pe înțelesul tuturor):

• Reglementarea nu respectă două principii esențiale utilizate în întreaga lume, în situații similare, dar chiar și în reglementîri autohtone cu aplicabilitate la nivel național (OG 43, numită și ordonanța drumurilor), respectiv principiile de riveranitate (aplicat chiar și pe DN1-E60) și al generatorului de trafic.

• Transportatorii aflați în tranzit sau cu tranzitare regulată și cu frecvență mare a județului Brașov, cu sau fără depășirea MTMA (adică a masei totale legale de 40 de tone) vor alege să plătească această taxă nesemnificativă financiar, pentru a evita aglomerația de pe anumite rute cu drum național, exact cum procedează și în prezent, deoarece este mult mai avantajos din punct de vedere economic/cost operațional. Cu atât mai mult, cei aflați în situația de a transporta cu 10-20 de tone peste limita maximă admisă vor prefera să plătească taxa și să tranziteze drumurile județene decât să riște să fie cântăriți pe un drum național de către ISCTR.

• Continuând argumentul de mai sus, traficul generat de transporturile în tranzit, inclusiv cele cu depășiri de greutate, va crește, având un efect contrar argumentelor de la baza reglementării. Concret… poluarea, deranjul, pericolele și distrugerea drumurilor, aflate acum într-o stare proastă, vor trece la un nivel și mai înalt, adică… evoluție negativă, rezultând astfel un efort bugetar si mai mare pentru întreținerea lor. Nemulțumirea cetățenilor crește direct proporțional în mod similar și absolut firesc și argumentat în acest context.

• Principiul riveranității este călcat în picioare, deoarece un agent economic transportator, ce are autorizat de ani de zile un sediu social sau un punct de lucru pe unul sau mai multe sectoare de drum județean la care se face referire, brusc nu mai poate accesa locația firmei decât cu plata unei taxe, ceea ce este, principial, total greșit, cu atât mai mult cu cât, în marea majoritate a cazurilor în discuție, atât administratorii companiilor de transport, cât și angajații acestora sunt cetățeni ai localităților traversate de aceste drumuri și tocmai de aceea au ales să aibă afacerea în localitate. Aceștia plătesc taxe și impozite locale pentru acele sedii/parcări/service-uri și, de regulă, au grijă să nu își deranjeze propria comunitate, din care fac parte.

• Principiul generatorului de trafic este și el călcat in picioare, deoarece fix companiile ce generează trafic solicitând servicii de transport nu au nicio responsabilitate sau cost direct de suportat, indiferent dacă se află sau nu amplasate pe un astfel de sector de drum județean sau beneficiază de un transport ce doar tranzitează un astfel de drum, evident, cu afectarea lui.
Exemplu concret: o stație de betoane, aflată în județul Covasna, (județ limitrof) ce se aprovizionează cu sorturi de carieră și balastieră (de cele mai multe ori cu depășirea MTMA de 40 t). Transportatorul angajat să îi aducă sorturile o să plătească 80,50 de lei (ca ex.) pentru un camion/săptămână și o să îi aducă 20 tone de piatră în plus, utilizând chiar un drum județean de portanță 12,5 t aflat în listă. De ce? Simplu: pentru că este mai scurt, transportul se face în timp mai rapid, este ieftin și nu îl verifică nimeni la greutate.

Concluzii raționale:

1. Drumurile județene în speță vor fi mult mai utilizate și mai afectate d.p.d.v. tehnic ca și «scurtături», mai ales cu depășiri uriașe de tonaj.

2. Fondurile pentru întreținerea/reabilitarea lor vor fi și mai mari, «înghițind», astfel, cu mult bugetul realizat din taxele încasate.

3. Traficul de tranzit, adică transporturile fără descărcare/încarcare pe aceste sectoare, vor fi mult mai încurajate să utilizeze aceste drumuri județene, justificat de plata taxei nesemnificative ca și valoare financiară.

4. Consiliul Județean își demontează toate obiectivele sociale și bugetare, generând prin multiplicarea efectelor mult mai multă nemulțumire în rândul cetățenilor.

5. Cei mai afectati sunt fix agenții economici cu profil de transport, plătitori de taxe și impozite în UAT-urile traversate de aceste drumuri, adică fix cei ce pleacă/se întorc fără mărfuri la sediile/autobazele/punctele de lucru deținute, după caz, în aceste localități. Competitivitatea lor scade în raport cu concurența.

6. Se creează perspectivele șpăgilor date agenților de poliție locală/rutieră pentru a nu aplica amenzi în cazul constatării direct în trafic a neachitării taxei, adică generăm potențială corupție. Amenzile sunt, culmea, între 500 și 2.500 de lei, adică aflate într-o antiteză minim/maxim, ce o să alimenteze, în mod cert, mita.

Soluții propuse argumentat:

1. Stoparea aplicării până la modificarea reglementării prin implementarea principiilor privind riveranitatea și generatorul de trafic.

2. Modificarea reglementării, în sensul:
– definirii generatorului de trafic și a riveranului;
– interzicerii totale a tranzitului drumurilor județene din lista anexată regulamentului, cu excepția riveranilor (aceștia nu plătesc nimic, decât în cazul în care sunt generatori de trafic, la randul lor) și cu excepția descărcării/încărcării mărfurilor și montarea acestor indicatoare rutiere complementare sub cele privind restricțiile de tonaj;
– în care generatorul de trafic este cel ce trebuie să plătească taxa, pentru fiecare mijloc de transport care îl deservește, prin servicii specifice de transport public de mărfuri. În niciun caz transportatorul nu trebuie lăsat să plătească.

3. Adaptarea aplicației la noua formă de reglementare (nimic complicat sau costisitor) și implementarea și unui modul statistic. Odată cu trecerea plăților exclusiv la agentul economic generator de trafic, se introduce un câmp obligatoriu în aplicație, referitor la tipul mărfurilor transportate, extrem de important pentru a creiona, în timp, imaginea economică cu influența în trafic, la nivelul județului Brașov.

4. Modificarea cuantumului amenzilor și eliminarea cuantumului minim, respectiv a celui maxim, prin raportarea la Ordonanța 2 cu jumatate la plată în 48 de ore.

5. În noua formă propusă, amenda o plătește agentul economic generator de trafic, deoarece obligația achitării taxei îi aparține în totalitate.

Efecte ale soluțiilor:

– Tranzitul «pe scurtătură» pe drumurile județene cu restricții de tonaj dispare, ajungând, astfel, la unul dintre obiectivele reglementării;

– Un transportator aflat în tranzit (se verifică ușor, din documentele de transport ce însoțesc marfa) nu mai poate să folosească/distrugă aceste drumuri contra unei taxe minore, deoarece nu o mai poate achiziționa – o primește, la cerere, de la clientul de transport, agent economic generator de trafic aflat, ca poziționare, pe zona restricționată, doar dacă vrea să o aibă ca și garanție în plus la dispoziție, deoarece agentul de control vede direct în aplicație dacă este sau nu achitată pentru ziua, săptămâna etc./nr. de înmatriculare.

– Generatorul de trafic plătitor devine vizibil autorităților în raport cu transporturile cu sau fără depășiri de tonaj pe care le atrage și aplicația poate să furnizeze date statistice semnificative pentru imaginea mișcărilor/tipurilor de mărfuri.

– Se elimină posibilitatea de fraudă/mită/corupție, deoarece agentul economic generator de trafic este static și poate fi mult mai ușor responsabilizat/verificat/controlat. Imaginea publică a acestuia într-o comunitate este importantă la nivel de notorietate etc.

– Agentii economici cu profil de transport și licență publică (conform legii speciale a transporturilor rutiere) brașoveni, aflați în situatie de riveranitate nu mai sunt discriminați și rămân competitivi chiar dacă se vor afla în situația de a transporta mărfuri pentru alți clienți generatori de trafic de pe raza județului.

– Agenții economici cu profil de transport și licență în cont propriu (conform legii speciale a transporturilor rutiere) brașoveni, aflați în situație de riveranitate nu mai sunt discriminați și rămân competitivi chiar dacă se vor afla în situația de a achita taxa pentru transporturile aferente serviciilor prestate de terți în calitate de clienți generatori de trafic”.

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.