Guvernul a aprobat, în ședința din 29 august, cinci din cele șase proiecte de lege cuprinse în Pachetul 2 de reforme, inclusiv cea care cuprinde noi majorări de impozite, taxe și măsuri fiscale.
Singurul proiect amânat este cel privind reforma administrației publice centrale și locale, prin care premierul Ilie Bolojan anunțase că va reduce 40.000 de posturi bugetare. El a promis, însă, că pe 31 august Executivul va aproba și acest proiect de lege.
Urmează ca, săptămâna viitoare, premierul Bolojan să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pe fiecare act normativ în parte.
Pe 28 august, au fost publicate în consultare publică cele 6 inițiative legislative:
• Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (ale magistraților – nr.);
• Proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale;
• Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;
• Proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
• Proiect de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF);
• Proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (majorări de impozite, taxe și alte măsuri fiscale – n.r.).
Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în Parlament cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri, plus reducerea cu 30% a indemnizațiilor și a salariilor personalului.
„Impactul bugetar al Pachetului fiscal 2 este de 3,7 miliarde de lei, iar impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment (cele este de 6,9 miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la briefingul de presă de la finalul ședinței Executivului.
Noi praguri pentru capitalul social al firmelor
În ceea ce privește modificările fiscale din ultimul proiect de lege aprobat, Ministerul Finanțelor a revizuit prevederile privind noile praguri pentru capitalul social al firmelor prevăzute în proiectul publicat pe 13 august. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a propus praguri diferențiate, astfel:
- 500 de lei pentru societățile nou-înființate și cele cu venituri mai mici de 395.000 lei;
- 5.000 de lei pentru companiile cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei;
- 90.000 de lei în cazul firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei.
De asemenea, s-a introdus o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate: acestea își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni, fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a noii legi. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Impozitele locale pe clădiri și mașini, majorate
S-a majorat de aproape 3 ori (de la valori cuprinse între 0,08%-0,2%) valoarea impozabilă a locuințelor la care se aplică taxa pe proprietate. Spre exemplu, în cazul unei clădiri construite din materiale durabile, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire, valoarea impozabilă va crește de la 1.000 de lei/mp la 2.677 de lei/mp.
A fost instituit un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, pe două criterii: norma de poluare (E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km) și capacitatea cilindrică (în lei/200 cm3) – de până la 1.600 cmc, inclusiv (motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme); de peste 1.600 cmc; între 1.601 și 2.000 cmc inclusiv; între 2.001 și 2.600 cmc, inclusiv; între 2.601 și 3.000 cmc, inclusiv; peste 3.001 cmc (autoturisme); autobuze, autocare, microbuze; alte vehicule cu MMTA de până la 12 tone, inclusiv. Pentru fiecare criteriu se utilizează coeficienți de ajustare cu valori cuprinse între 1,3 și 0,95.
Firmele fără cont bancar, declarate inactive
Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind considerate de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea, nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal duce la declararea ca inactivă a persoanei juridice. În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntară (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). Dacă inactivii nu se reactivează, ANAF le va solicita dizolvarea.
Cont de plăți, în maxim 60 de zile
Tot de la 1 ianuarie 2026, se introduc modificări la Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe întreaga durată a desfășurării activității. Cele nou-înființate au termen de maximum 60 de zile lucrătoare, în caz contrar fapta fiind incriminată drept contravenție.
Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați să deschidă cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Aparat de marcat și bon fiscal, la închirierea locuinței pe termen scurt
Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) li se va aplica persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor din proprietate. Trebuie obligatoriu utilizate aparate de marcat electronice fiscale și emise bonuri fiscale cu acestea, pe care să le înmâneze clienților.
Praguri maxime pentru eșalonarea la plată
A fost simplificată eșalonarea la plată, persoanele juridice putând beneficia de aceasta doar dacă au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii. S-a instituit un plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel:
– pentru obligații mai mici de 100.000 lei, în cazul persoanelor fizice;
– pentru obligații mai mici de 100.000 lei, în cazul asocierilor fără personalitate juridică;
– pentru obligații mai mici de 400.000 lei, în cazul persoanelor juridice.
În prezent, există reglementat un plafon minim. Astfel, eșalonarea la plată nu se acordă pentru: obligațiile fiscale mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Reglementări ale vânzărilor prin licitaţii online a bunurilor sechestrate de ANAF
A fost introdus un nou articol, prin care s-au reglementat principiile vânzării la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate de către Fisc. Publicitatea vânzării va fi de cel puțin 10 zile, cu descrierea sumară a bunurilor și fișiere media pentru vizualizarea acestora, prețul de evaluare ori prețul de pornire al licitației. Perioada de organizare a licitației va fi între 5 şi 30 de zile, prin platforma de licitații electronice. Prevederile se aplică și pentru valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.
Obligaţii la plata cu cardul
Toți comercianții vor fi obligați, de la 1 ianuarie 2026, să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an. A fost eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile, pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata sau prestează servicii.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, eliminat
Totodată, începând cu anul fiscal 2026, se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat. Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze natural (ICAS) se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.
Pentru anul fiscal 2026, vor fi nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, dacă ponderea în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%. Nu intră sub incidența acestui regim fiscal cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.
CASS pentru venituri din activităţi independente: 72 de salarii minime
De asemenea, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026, a fost majorat, de la 60 la 72 de salarii minime brute, plafonul maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente. Se ia în calcul salariul minim brut stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
Impozite majorate pentru câştigurile pe bursă
Au fost majorate cotele de impozit aplicabile veniturilor aferente anului 2026 sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:
– la 3% cota de 1% aplicabilă fiecărui câștig dobândit și înstrăinat într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv;
– la 6% cota de 3% pentru cele din mai puțin de 365 de zile: de la 10%, la 16%, pentru transferuri/operațiuni care nu sunt efectuate prin entitățile prevăzute de lege, precum și din transferul aurului de investiții.
16% impozit la tranzacțiile cu criptomonede
În cazul veniturilor obținute începând din anul 2026 din transferul de monedă virtuală, se aplică impozit de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Câștigul sub nivelul a 200 de lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 de lei.
Angajaţii ANAF, evaluaţi psihologic
A fost introdusă, pentru personalul din conducerea ANAF și structurile de inspecție fiscală și de executare silită, deținerea/obținerea avizului psihologic și a avizului psihologic de integritate, emise de către unități specializate autorizate de Colegiului Psihologilor din România, anual sau la solicitarea Agenției.
Inspectorii, cu bodycam la controalele fiscale şi vamale
Va fi creat cadrul legal pentru utilizarea imediată a mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente, în cadrul misiunilor de control vamale. Vor fi operaționalizate resursele tehnice aflate în dotare. Astfel, va fi permisă utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control. În acest sens va fi completată Legea 86/2006 privind Codul vamal al României.
„Măsura va conduce atât la prevenirea săvârșirii unor fapte ilegale, în special a celor de corupție cât și la reducerea activităților și comportamentelor care încalcă normele de conduită ale personalului vamal, ca urmare a conștientizării faptului că intervențiile și acțiunile lucrătorilor vamali sunt înregistrate și fixate foto-audio-video”, se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, vor fi introduse înregistratoare audio-video portabile de tip body camera pentru inspectorii ANAF din cadrul direcţiilor fiscale.
Taxă de 25 de lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE
Noua lege mai prevede introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.
Reglementări privind dividendele
S-a interzis pentru societățile care distribuie trimestrial dividende de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului. S-a introdusă răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul net sub limita prevăzută de lege.
Societățile care nu se conformează sunt sancționate cu amendă de la 10.000 la 200.000 lei, aplicată de ANAF. De asemenea, distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care au o valoare a activului net sub jumătate din cea a capitalului social subscris, se poate efectua numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.
Amintim că Pachetul 1 de măsuri de austeritate, pe care premierul Bolojan și-a angajat răspunderea pe 7 iulie, a intrat în vigoare de la 1 august și prevede creșterea TVA de la 19 la 21%, creșterea accizelor pentru alcool, tutun și băuturi alcoolice, introducerea CASS de 10% la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei, scumpirea rovinietei (de la 1 septembrie) și majorarea impozitului pe dividende de la 10 la 16% (începând cu 1 ianuarie 2026).
