Guvernul a aprobat printr-o hotărâre, în 21 noiembrie, Strategia energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050, document programatic care stabilește viziunea și obiectivele fundamentale pentru dezvoltarea sectorului energetic național.
Strategia vizează dezvoltarea sectorului energetic în condiții de securitate, accesibilitate și sustenabilitate, asigurând competitivitate economică și poziționând consumatorul în centrul preocupărilor, aliniindu-se țintelor climatice ale UE pentru anii 2030, 2040 și 2050.
Printre țintele majore pe care România le va îndeplini prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene și solare și geotermale, precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire, se numără:
- atingerea unei capacități totale instalate de 40 GW, până în 2035, cu 80% din surse regenerabile;
- instalarea a 19,5 GW din surse eoliene și solare, respectiv creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul electric de la 41% în 2020 la 61% în 2035;
- dezvoltarea unei capacități totale de stocare a energiei electrice de 2.000 MW până în 2030, prin baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj;
- integrarea a 5% biometan în rețeaua de gaze naturale până în 2030 și 10% până în 2050;
- extinderea duratei de viață a unor capacități existente până în 2035, construirea de noi capacități de mari dimensiuni, precum și capacități de generare de tip reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR).
Prin implementarea Strategiei se va asigura accesul la energie electrică și termică pentru toți consumatorii, cu accent pe protecția consumatorilor vulnerabili și reducerea sărăciei energetice, asigurând totodată funcționarea unor piețe de energie competitive.
6 obiective esențiale
Documentul stabilește 6 obiective strategice esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic național: securitate energetică, energie cu emisii scăzute de carbon, eficiență energetică, acces universal și competitivitate economică, piețe de energie eficiente și digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică.
Securitatea energetică: Pentru asigurarea independenței și consolidarea infrastructurii energetice, România își propune independență față de gazele naturale până în 2027 și eliminarea importurilor de combustibili fosili solizi, până în 2035. De asemenea, Strategia vizează dezvoltarea unui lanț industrial local pentru producția și reciclarea bateriilor, panourilor fotovoltaice și altor echipamente necesare surselor regenerabile, reluarea producției interne de uraniu pentru consum nuclear, eliminând importurile, dar și garantarea securității energetice pentru Republica Moldova.
Energie cu emisii scăzute de carbon: Pentru atingerea țintelor de decarbonizare, Strategia prevede reducerea cu 87% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, accelerarea eliminării cărbunelui din mixul energetic până în 2032, creșterea ponderii surselor regenerabile la 44% în consumul final brut de energie și extinderea capacităților nucleare și a tehnologiilor inovatoare, prin reactoarele modulare mici (SMR). De asemenea, obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile pentru anul 2035 este de 44% și 73% în 2050.
Eficiența energetică: „Documentul promovează optimizarea infrastructurii de transport și distribuție, reducerea pierderilor energetice și integrarea soluțiilor avansate pentru încălzire și răcire sustenabile, precum și promovarea Sate Autonome Energetic (SAE). Până în 2036, capacitățile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze «verzi», precum hidrogenul (se va utiliza cel puțin 50% din combustibili gazoși regenerabili și/sau cu emisii scăzute de carbon, inclusiv hidrogen regenerabil, din 2036)”.
Acces universal și competitivitate economică: Până în 2035, România își propune să asigure acces universal la energie electrică, inclusiv în zonele izolate și vulnerabile, reducând discrepanțele regionale și dependența de combustibili fosili, prin extinderea rețelei tradiționale, cât și integrarea soluțiilor de generare distribuită și a micro-rețelelor, investiții în sisteme de energie solară, turbine eoliene mici în gospodării și întreprinderi, precum și extinderea rețelei de distribuție de gaze naturale în zonele urbane și rurale vulnerabile.
Piețe de energie eficiente și digitalizare: Până în 2035, România își propune să simplifice procesele administrative prin digitalizare, reducerea birocrației și introducerea unui ghișeu unic pentru companii, precum și crearea unei piețe energetice transparente și competitive.
Rețele inteligente și securitate cibernetică: Strategia prevede dezvoltarea infrastructurii critice prin digitalizare și implementarea soluțiilor inteligente pentru rețelele de transport și distribuție.
