Fără digitalizare în administrația publică locală și centrală, orice taxă impusă utilizatorilor de infrastructură generează ilegalități și concurență neloială, potrivit deputatului Augustin Hagiu.
„Având în vedere faptul că procurorii au dezvăluit modul în care funcționa reţeaua poliţiştilor din Bucureşti care primeau bani ca să lase maşinile de tonaj să intre în zone din oraș unde aveau accesul interzis, consider că trebuie reglementată cât mai curând, la nivel național, modalitatea prin care autoritatea publică locală sau centrală poate să gestioneze aplicarea oricăror forme de taxare a utilizării infrastructurii rutiere”, a declarat Hagiu.
Deputatul este de părere că „autoritățile administrației publice locale/centrale, în situația justificată în care impun orice fel de taxe de tramă stradală, acces, traversare, parcare sau tranzit, trebuie să aibă obligația legală de a implementa soluții digitale atât pentru achitarea unor eventuale taxe, cât și pentru verificarea conformării la acestea”.
În cazul concret al grupării infracționale destructurate de anchetatori și formată în jurul taxelor de acces în Capitală, în zonele A și B, instituite de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Hagiu precizează că „personal am făcut, ani la rând, nenumărate sesizări, în calitate de reprezentant al patronatului (FORT- n.r.), inclusiv actualului primar general, cu privire la actele de ilegalitate, respectiv la concurența neloială generate de lipsa digitalizării”.
El spune că„același fenomen poate oricând să apară și în cazul drumurilor județene din Brașov sau în cazul taxei pregătite de consiliul local Iași, așa cum a fost sesizat în nenumărate rânduri cu ajutorul presei”.
„Dezvăluirile actuale reprezintă un procent nesemnificativ, raportat la rețelele similare ce acționează la nivel local, regional sau chiar național, cuprinzând și lucrători ai altor instituții de control în trafic (ex.: ISCTR, Poliția de frontieră, CNAIR etc.), despre a căror activitate presa a relatat în nenumărate rânduri”, amintește fostul lider FORT.
În toată Europa, conformarea este verificată prin camere video conectate direct la baze de date unde sunt înregistrate numerele de înmatriculare ale vehiculelor care au dreptul să circule sau să acceseze o zonă restricționată, după caz.
„Întregul proces legat de astfel de situații trebuie digitalizat complet, fără implicarea factorului uman, începând cu depunerea documentelor, modalităților de plată a unor eventuale taxe și mergând până la aplicarea amenzilor în caz de neconformare, iar legislația trebuie să prevadă expres astfel de obligații pentru factorii de decizie. Este imposibil de estimat câte afaceri au fost și sunt în continuare distruse de cei care s-au descurcat și altfel sau câte licitații au fost câștigate cu un cost operațional redus prin astfel de mijloace ilegale, iar asta trebuie să înceteze prin eliminarea urgentă a factorului uman din «ecuație»”, conchide Augustin Hagiu.
8 polițiști, reținuți de anchetatori pentru că au primit mită de la reprezentanții unor firme care se ocupau cu transportul de beton
Doi polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere București și șase polițiști locali au fost reținuți de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pe 3 aprilie, sub acuzația de luare de mită de la reprezentanții unor firme care se ocupau cu transportul de beton.
De asemenea, au fost reținute alte șapte persoane, dintre care cinci sunt reprezentanți de firme, iar un alt polițist de la Rutieră este cercetat în libertate sub control judiciar.
Măsurile preventive au fost dispuse după 23 de percheziții efectuate în acest caz, dosarul având ca obiect infracțiuni de trafic de influență, cumpărare de influență, luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu.
Ancheta vizează mai multe firme care transportau beton fără autorizații, în condițiile în care o autorizație ajungea și la 3.000 de lei pe zi. Reprezentanții acestor firme apelau la diverse persoane care aveau legături cu polițiști locali și de la Rutieră. În schimbul unor sume de bani, polițiștii închideau ochii la lipsa acestor autorizații.
Comunicatul Direcției Generale Anticorupție:
„București/20 de persoane cercetate penal într-un dosar privind fapte de corupție și facilitarea circulației ilegale a autovehiculelor de mare tonaj în municipiul București
La data de 2 aprilie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva a 20 de inculpați, astfel:
- 2 inculpați – un fost cadru MAI (pensionar) și fiul acestuia, polițist în cadrul Poliției Locale Sector 1, cercetați pentru trafic de influență, dare de mită și instigare la abuz în serviciu;
- 9 inculpați – reprezentanți ai unor societăți comerciale care desfășoară activități în domeniul producției și comercializării de beton, cercetați pentru cumpărare de influență în formă continuată, fiecare dintre aceștia având reținute între 4 și 72 de acte materiale;
- 9 inculpați, respectiv:
- 4 polițiști locali din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București,
- 3 polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București,
- 1 polițist din cadrul Poliției Locale Sector 1,
- 1 polițist șef de serviciu din cadrul Poliției Locale Sector 2, cercetați pentru luare de mită și abuz în serviciu.
Potrivit probatoriului administrat, în perioada septembrie 2024 – ianuarie 2025, cei 9 reprezentanți ai societăților comerciale au oferit bani celor 2 traficanți de influență, pentru ca aceștia să intervină pe lângă funcționari din cadrul autorităților menționate, în vederea evitării aplicării sancțiunilor contravenționale prevăzute de Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 134/2004.
Această hotărâre reglementează regimul de circulație pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri și utilajelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone, în zonele restricționate ale municipiului București. Accesul este permis doar în anumite intervale orare și în baza autorizațiilor eliberate de Primăria Municipiului București. Valoarea taxei variază, în funcție de zonă și tonaj, între 95 lei și 3.347 lei/zi/vehicul.
Din actele cauzei a rezultat că în perioada menționată au fost identificate peste 1.000 de transporturi efectuate fără autorizație legală, unele firme neavând nicio autorizație emisă, iar altele solicitând un număr simbolic (de exemplu: 1 sau 10 autorizații).
În schimbul sumelor de bani oferite de reprezentanții societăților, cei doi traficanți de influență:
- obțineau planificările de serviciu ale polițiștilor, pentru ca transporturile să fie organizate în funcție de programul acestora;
- indicau traseele de deplasare ale vehiculelor și, în unele cazuri, însoțeau personal autovehiculele;
- contactau direct polițiștii aflați în teren, asigurându-se că aceștia nu opresc vehiculele și nu dispun măsuri legale;
- transmiteau informații cu privire la acțiuni de control programate, astfel încât firmele să obțină autorizații doar pentru acele intervale.
În sarcina unor polițiști s-a reținut că au omis cu bună știință să constate și să sancționeze contravențional aceste abateri, unii dintre aceștia primind sume de bani remise de traficanții de influență.
Ca urmare a administrării probatoriului, la data de 2 aprilie 2025, procurorii au dispus:
- măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de 5 inculpați (4 reprezentanți ai societăților comerciale și 1 polițist din cadrul Brigăzii Rutiere);
- reținerea pentru 24 de ore a 15 inculpați (2 traficanți de influență, 8 polițiști și 5 reprezentanți ai societăților comerciale), fiind sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în colaborare cu Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov din cadrul Direcției Generale Anticorupție.
Activitățile operative au fost realizate cu sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Structura Centrală, precum și a ofițerilor din cadrul a nouă servicii județene anticorupție: Dâmbovița, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Buzău, Argeș, Călărași, Constanța și Prahova”.
