Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu a semnat, luni, 18 ianuarie 2010, contractul de concesiune pe 30 de ani pentru sectiunea de autostrada Comarnic-Brasov cu consortiul Vinci – Aktor. Autostrada, avand o lungime de 55 km, va fi finalizata in 2014. Suma totala pe care statul roman o va plati in cei 30 de ani se ridica la 4,8 miliarde euro.
Date tehnice: lungimea traseului – 55 km; viteza de proiectare – 120 km/h; durata perioadei de concesiune – 30 de ani, din care proiectare si constructie – 4 ani si perioada de operare si intretinere – 26 de ani; costul lucrarilor de constructie – 1,2 miliarde euro; lungimea totala a tunelurilor – 30 km, cel mai lung avand 3,8 km; poduri si viaducte – 16, avand o lungime totala de 8 km, cu structuri care au deschideri de pana la 175 de m si inaltimi de pana la 25 m; noduri rutiere – 5 (Comarnic, Sinaia, Busteni, Predeal, Rasnov).
Potrivit comunicatului MT, solutia propusa de consortiul Vinci – Aktor prezinta avantaje fata de solutia din studiul de fezabilitate: reducerea lungimii traseului cu 3 km; reducerea suprafetei de expropriat; ocolirea zonelor construite si reducerea impactului social; asigurarea unei viteze de proiectare de 120 km/h pe toata lungimea traseului, fata de 80 km/h pe 80% din traseul din studiului de fezabilitate; reducerea interferentei cu sistemul feroviar; reducerea impactului asupra mediului (zone protejate, parcuri nationale etc); reducerea costurilor de intretinere (in perioada de iarna).
Suma de 4,8 miliarde euro pe care statul roman o va plati in cei 30 de ani cuprinde: cheltuielile cu imprumutul principal – 3,108 miliarde euro; cheltuielile cu imprumutul subordonat – 670 milioane euro; cheltuieli legate de operare si intretinere – 323 milioane euro; taxe, impozite si alte costuri financiare – 584 milioane euro; inflatia – 146 milioane euro. Suma de 323 milioane de euro aferenta cheltuielilor legate de operare si intretinere mai sus mentionata reprezinta doar o parte din costul total al acestei activitati, restul fiind suportat din taxele de concesiune (taxa de autostrada, chirii etc).
Dupa semnarea contractului, concesionarul va perfecta angajamentele financiare necesare, in conformitate cu oferta, pentru realizarea proiectului. Realizarea proiectului tehnic presupune studii geotehnice si studii topografice. Autoritatea contractanta va asigura traseul liber de sarcini, pentru inceperea lucrarilor. Selectarea inginerului independent se va face in comun de catre ambele parti.
Potrivit comunicatului MT, sistemul de concesiune prezinta urmatoarele avantaje: plata de la bugetul de stat numai dupa finalizarea si darea in folosinta a autostrazii; esalonarea platilor pe perioade indelungate; obligatia concesionarului de a mentine autostrada la un nivel calitativ foarte inalt pe durata concesiunii; orice deficiente rezultand din proiectarea si constructia autostrazii vor fi remediate de catre concesionar, pe riscul si cheltuiala sa; din sumele incasate din concesiune (taxele de autostrada, chirii etc) o parte va reveni statului roman, ceea ce va conduce la scaderea platilor de disponibilitate efectuate de la bugetul de stat; sumele ce reprezinta plati de disponibilitate de la bugetul de stat sunt considerate extrabilantiere, conform criteriilor Eurostat.
Reamintim, in anul 2004, s-a incercat realizarea in sistem PPP a proiectului de autostrada Bucuresti-Brasov. Dupa finalizarea negocierilor privind incheierea contractelor, atat Ministerul Justitiei, pe partea procedurala de achizitie, cat si Ministerul de Finante, pe partea financiara, nu au avizat incheierea acestor contracte. In luna martie 2007, ministrul Radu Berceanu a prezentat strategia privind constructia de autostrazi 2007-2013, program in care constructia tronsonului Comarnic – Brasov a fost propusa a fi realizata prin concesiune. In luna noiembrie 2007 a inceput procedura de selectie a consortiului ce urma sa construiasca, opereze si administreze acest tronson.
La etapa de preselectie au participat 12 consortii (circa 45 de firme), fiind preselectate 4 dintre ele. Ofertele finale au fost depuse in luna februarie 2009. Din partea ofertantilor preselectati au fost depuse trei oferte: 1. Consortiul format din Vinci Concession – Aktor Concession – Vinci Construction Grand Projets – Aktor; 2. Consortiul Astrada Concession, format din Strabag AG, Egis Projects, Eurovia Construct International, Housing & Construction Holding Co. Ltd; 3.Consortiul Autostrada A3 Comarnic – Brasov, format din Bilfinger Berger – Porr. Cel de-al patrulea ofertant preselectat, consortiul Autostrada Prahova, format din Colas SA, Bouygues Travaux Publics SA, DTP – Terrassement SA, Intertoll Europe Zrt si Meridiam Infrastructure Finance SARL nu a mai depus oferta.
In luna mai 2009, la finalizarea evaluarii ofertelor, oferta finala depusa de Consortiul format din Vinci Concession – Aktor Concession – Vinci Construction Grand Projets – Aktor este admisibila si a fost declarata cassigatoare, obtinand un punctaj de 95,17 puncte din maximul de 100 puncte (castigator).
Dupa adjudecare, timp de 6 luni, pana in luna noiembrie, semnarea contractului a fost blocata de contestatia depusa in instanta, de catre unul dintre ofertanti. La toate nivelurile din justitie, contestatia a fost respinsa.
Dupa solutionarea contestatiei a urmat o perioada de negociere a contractului, in corelare cu oferta depusa de consortiul castigator, finalizata prin semnarea contractului in data de 18 ianuarie 2010.
