Ordonanța de urgență (OUG) „trenuleț”, adoptată de noul Guvern, în ședința din 30 decembrie, instituie creșteri de impozite, dar și taxe și impozite noi, pentru anul 2025. Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz nefavorabil acestui act normativ, însă avizul este unul consultativ.
UPDATE: OUG 156/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial 1.334 din 31 decembrie.
Firmele mici vor plăti mai mult către stat, după majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende și scăderea pragului la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000 de euro, în 2025, și la 100.000 de euro, în 2026.
De asemenea, se reintroduce impozitul special pe construcții – așa-numita „taxă pe stâlp” aplicată pentru prima dată de Guvernul Ponta, în 2014, și eliminată după 3 ani.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat însă, la începutul ședinței din 30 decembrie a Guvernului, că această măsură nu se va aplica de la 1 ianuarie 2025. „Introducerea impozitului pe construcțiile speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor vor avea discuții cu marile companii”, a precizat el.
Executivul vrea o reducere de 7 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare, prin noile măsuri de austeritate, adoptate conform OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.
Deficitul bugetar se apropie de 9% la acest sfârșit de an, iar Guvernul, fără a se considera responsabil de aceasta, deși componența sa este aproape identică celei de până acum, invocă asumarea noilor măsuri de reducere a deficitului pe o perioadă de 7 ani, convenită în septembrie cu Comisia Europeană.
„În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB. Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM (2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de sub 3% din PIB prevăzută în tratat (tratatul de la Maastricht – n.r.) și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context, se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, pănă la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
În primul rând, se reduc beneficiile fiscale pentru afacerile mici. Iată ce scrie în nota de fundamentare a proiectului de OUG:
„Impozitul pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 la 250.000 de euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026, se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000, respectiv 100.000 de euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere”.
Totodată, prin Ordonanța „trenuleț” se elimină facilitățile fiscale acordate, până în prezent, angajaților și companiilor din domeniile IT, Agricultură și Construcții.
„Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025”, potrivit notei de fundamentare.
De asemenea, se reintroduce taxa pe stâlp, de la 1 ianuarie 2025, însă Normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile. Potrivit ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.
„Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de:
• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe”, se arată în nota de fundamentare.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor, la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la 25 mai, inclusiv, şi 25 septembrie, inclusiv.
Alte măsuri de austeritate se referă la pensii, la salariile bugetarilor și la facilități acordate până acum pentru transportul acestor categorii și în cazul studenților.
Astfel, valoarea punctului de pensie nu va crește la 91 de lei, așa cum prevede Legea pensiilor publice 360/2023, ci rămâne la nivelul de 81 de lei. De asemenea, toate pensiile (inclusiv cele speciale și militare) nu se mai indexează cu 12% (rata inflației de acum 2 ani), la 1 ianuarie 2025, ele fiind „înghețate” la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, la ieșirea la pensie sau la trecerea în rezervă, angajații din sectorul public nu vor mai beneficia de ajutoare sau indemnizații compensatorii.
Salariile bugetarilor, veniturilor demnitarilor și indemnizația de hrană acordată unor categorii rămân la nivelul din noiembrie 2024. Primele, bonusurile, voucherele pentru bugetari sunt eliminate, cu excepția celor pentru creșe. Diurna specială de 2% pe zi din salariul brut al magistraților se elimină.
Orele suplimentare de lucru ale bugetarilor nu vor mai fi plătite, ci se vor compensa exclusiv prin zile libere. Excepție fac militarii, polițiștii, angajații din penitenciare și salvatorii montani, pentru care orele suplimentare vor fi remunerate dacă nu pot fi compensate în termen de 90 de zile. Concediul neefectuat nu va mai fi compensat în bani.
Valoarea voucherelor de vacanță scade de la 1.600 la 800 de lei. De acestea beneficiază angajații la stat cu venituri de până la 8.000 de lei/lună.
Angajările la stat îngheață, cu excepția posturilor unice vacante. Totuși, nu sunt afectate posturile deja aprobate prin memorandum, de către Guvern.
Se eșalonează pe 5 ani plata drepturilor salariale, iar nerespectarea acestei prevederi de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
Programul de investiții locale „Anghel Saligny” – sumele alocate scad la maxim 50% din valoarea din 2024. Primăriile nu vor mai primi bani pentru construirea de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema.
Reducerea facilităților la transport
Transportul în concediu nu mai fi decontat pentru bugetari. Călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor se limitează la 6. Studenții vor continua să beneficieze de reduceri de 90% pentru transportul intern, însă gratuitățile vor fi limitate la 6 călătorii simple sau 3 dus-întors. Tot în cazul studenților, bursele „îngheață”.
Ajutoarele sociale și alocațiile pentru copii – deși există lege pentru indexarea lor – rămân la același nivel, prin înghețarea indicelui social de referință. Bursele elevilor vor avea aceleași cuantumuri că în 2024: 450 de lei/lună pentru bursa de merit și 300 de lei pentru bursele sociale, de reziliență și tehnologice.
Subvenția pentru partide scade cu 25%, față de 2024.
Prin noua OUG, în Guvern se înființează Departamentul pentru eficiență guvernamentală, prin reorganizarea altor instituții din subordinea Executivului, care va avea ca obiective restructurarea, reducerea și eficientizarea cheltuielilor publice în cuantum de minimum 1% din PIB în 2025.
Declarațiile premierului Marcel Ciolacu:
„Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România.
Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli, spitale și pentru a achita datoriile din urmă.
Vreau să anunț că nu regret nici una dintre aceste măsuri. Pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore.
Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore.
Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.
De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.
Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României.
Această ordonanță nu este una a „austerității” sau a „sărăciei”. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis de școli și spitale.
Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie prin PNRR
Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25% mai puțini bani. Apoi vom continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament care va fi cu specialiști din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono.
În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației.
Așadar, eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat.
De asemenea, introducerea impozitului pe construcții speciale nu se aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții.
Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în țara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar Ungaria are 15%, Polonia are 19%, Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizare profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci plătiți toți corect sau plecați!
Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului.
De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României.
Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate face altfel!”.