UPDATE: OUG 84/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 0601, din 20 iunie.
Guvernul Ciucă a a doptat, în 16 iunie, Ordonanța de urgență (OUG) privind acţiunile speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Pe timp de criză, autoritățile vor putea să dea amenzi pentru a combate specula în relațiile dintre companii (B2B), respectiv Consiliul Concurenței, sau în relația dintre companii și consumatori (B2C) – ANPC.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat, la finalul ședinței Executivului, că amenzile maxime pentru cei care încalcă noile prevederi sunt de până la 500.000 de lei, iar „sancțiunile variază în funcţie de persoană fizică sau persoană juridică şi de tipul de distorsiune – dacă distorsionează piaţa, dacă are legătură directă cu consumatorul sau cu mediul de afaceri.
„Această ordonanţă de urgenţă, practic este un cadru în baza căruia Guvernul României urmează să intervină în situaţiile în care identifică produse esenţiale ale căror preţuri cresc nejustificat sau sunt măsuri de distorsionare a pieţei care necesită intervenţie ulterioare. ANAF, de asemenea, are un rol în acest în acest proces, prin identificarea acestor distorsiuni ale pieţei şi care urmează după aceea să colaboreze cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) atunci când consumatorii finali sunt afectaţi sau cu Consiliul Concurenţei, prin punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare care ne vor ajuta în finalizarea unor astfel de demersuri. Această iniţiativă a Guvernului României se încadrează într-o iniţiativă mai largă la nivel european, care se discută, săptămâna trecută a fost discutat în cadrul conferinţei Compet un instrument SMEI – Single Market Emergency Instrument – care practic va reglementa la nivel european aceste distorsiuni ale pieţei şi pe care, de asemenea, Guvernul României îl va adopta atunci când el va fi finalizat. ANPC va coopera cu toate entităţile, cu toate instituţiile, iar Ministerul Economiei, prin rolul pe care îl are de supraveghere a pieţei, va fi activ în a identifica aceste situaţii speculative şi în a acţiona în mod corespunzător în conformitate cu prevederile acestei ordonanţei”, a mai spus Spătaru.
Iată și precizările din comunicatul Ministerului Economiei:
Actul normativ are drept scop „asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi o bună funcţionare a pieţei interne, fiind reglementate aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de preţuri şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei, în situaţii excepţionale precum: stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative.
De asemenea, sunt considerate acţiuni speculative practicarea unor preţuri nejustificat de mari; limitarea, în mod nejustificat, a producţiei sau a vânzărilor; acumularea de mărfuri de pe piaţa externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piaţa românească şi revânzării lor ulterioare la un preţ crescut în mod nejustificat.
Risc speculativ
Astfel, este definită în actul normativ noţiunea de risc speculativ vizând acele situaţii în care apar majorări nejustificate de preţuri sau există un dezechilibru major între cerere şi ofertă pe piaţă, identificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în urma unor evaluări rezultate din controalele efectuate potrivit atribuţiilor sale, precum şi de alte autorităţi sau instituţii publice în funcţie de aria de competenţă, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.
Mai mult, Guvernul va identifica prin HG, pentru o perioadă de 6 luni (care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri), produsele, categoriile de produse sau serviciile esenţiale considerate în situaţii de risc speculativ, va detalia criteriile de evaluare, procedura de analiză, aplicare şi colaborare dintre Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi alte autorităţi şi instituţii publice, precum şi procedura prin care pot fi consultate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.
De asemenea, ANAF va pune la dispoziţia ANPC şi Consiliului Concurenţei, cu celeritate, toate datele solicitate cu privire la întreprinderile care desfăşoară activitate pe teritoriul României, pe care le are la dispoziţie sau pe care le-a obţinut în urma controalelor efectuate în vederea aplicării prezentei OUG sau a celor efectuate potrivit atribuţiilor sale prevăzute în Codul de procedură fiscală, mecanismul de colaborare urmând a fi detaliat prin protocol care va prevedea modalitatea de schimb obligatoriu de date şi interoperabilitatea cu bazele de date ale ANAF şi respectarea principiilor protecţiei datelor cu caracter personal.
