Piața hotelieră din România trece printr-o schimbare de paradigmă, în care performanța financiară continuă să crească, în timp ce dinamica cererii încetinește.
În 2025, potrivit estimărilor Crosspoint, industria a generat o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 16% față de anul anterior, potrivit unui comunicat transmis redacției. Însă acest avans este susținut în principal de creșterea tarifelor și de o orientare tot mai accentuată către segmentul superior.
Datele analizate de Crosspoint Real Estate, Asociat Internațional Savills în România, arată că această evoluție marchează o tranziție clară de la o creștere bazată pe volum la una bazată pe valoare.
În 2025, numărul total de turiști a scăzut ușor, până la 14,3 milioane (-2% față de 2024), iar gradul de ocupare la nivelul tuturor tipurilor de unități de cazare s-a redus de la 30,4% la 28,8%.
În același timp însă, în segmentul hotelier superior, de 4 și 5 stele, tariful mediu zilnic (ADR) a crescut la 94,68 de euro (+8,5%), iar venitul pe cameră disponibilă (RevPAR) a urcat la 61,33 de euro (+12,2%), compensând slăbirea cererii.
Segmentul superior al pieței hoteliere a generat 974,5 milioane de euro, aproape jumătate din veniturile totale ale sectorului, deși reprezintă doar aproximativ 20% din capacitatea de cazare. Această disproporție evidențiază tranziția accelerată către produse premium și consolidarea unui model orientat către valoare.
„Piața intră într-o nouă etapă de maturizare. Creșterea este în continuare prezentă, dar nu mai vine din volum, ci din capacitatea operatorilor de a gestiona prețul și de a atrage segmente cu putere de cumpărare mai ridicată”, a declarat Ilinca Timofte, head of Research Crosspoint Real Estate.
Structura cererii se schimbă: mai puțin intern, mai mult internațional
Numărul turiștilor străini a crescut la aproape 3 milioane (+7% față de 2024), confirmând atractivitatea în creștere a României pentru publicul internațional. Această evoluție compensează însă o slăbire a cererii interne, accentuată de modificările legislative.
Reducerea valorii voucherelor de vacanță și schimbarea mecanismului de utilizare sunt estimate de industrie ca având un impact negativ potențial de 30-40% asupra cererii domestice.
Pe termen mai lung, aceste tendințe accentuează un dezechilibru structural deja existent. Cheltuielile turiștilor români în străinătate rămân semnificativ mai mari decât cele generate de turiștii străini în România, contribuind la un deficit de aproximativ 10 miliarde de euro în balanța turismului.
Rezultatele din 2025 vin într-un context operațional mai dificil. Creșterea TVA pentru restaurante la 21%, majorarea salariului minim, creșterea accizelor și inflația medie anuală de 6,8% au amplificat presiunea asupra costurilor.
În același timp, perspectivele economice rămân influențate de factori externi, inclusiv volatilitatea prețurilor la energie și riscurile asociate tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. În acest context, creșterea veniturilor trebuie analizată în paralel cu presiunea asupra marjelor și cu o volatilitate mai mare a cererii.
Piața regională câștigă relevanță
Pe segmentul superior, al hotelurilor și aparthotelurilor de 4 și 5 stele, care a generat aproape jumătate din totalul veniturilor din 2025, Bucureștiul rămâne principalul motor al pieței, cu venituri de 347,7 milioane de euro, un ADR de 108,76 de euro și o rată de ocupare de 72,6%. Capitala generează 36% din veniturile segmentului upscale.
Totuși, creșterea este din ce în ce mai distribuită. Piețele regionale au generat 457,4 miloane de euro în venituri pe segmentul superior, depășind contribuția Bucureștiului și confirmând o extindere a cererii în afara capitalei.
Dintre acestea, Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare creștere a tarifelor (+14,6%), în timp ce Timișoara a consemnat cel mai accelerat avans al gradului de ocupare (+8,4 puncte procentuale).
Investițiile rămân prudente
Volumul investițiilor hoteliere a depășit 60 de milioane de euro în 2025, în creștere cu aproximativ 25% față de anul anterior, însă nivelul rămâne modest în termeni regionali. Deși performanța operațională este solidă, contextul economic și incertitudinea privind evoluția cererii determină o abordare prudentă din partea investitorilor.
„Piața oferă oportunități, dar acestea sunt mai selective. Accentul se mută de la creștere generalizată la calitatea activelor și la sustenabilitatea cererii”, a adăugat Ilinca Timofte.
În concluzie, datele din 2025 indică o schimbare clară de direcție pentru sectorul hotelier din România. Creșterea continuă, dar natura acesteia s-a modificat și este susținută de preț, de mixul de produse și de performanța segmentului premium, mai degrabă decât de o expansiune a volumului de turiști.
Această tranziție marchează intrarea pieței într-o etapă mai matură, dar și mai sensibilă la evoluțiile economice și la dinamica cererii, în care diferența va fi făcută de capacitatea operatorilor și a investitorilor de a naviga un mediu mai complex.
