Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, va sesiza Parchetul European pe tema achiziției microbuzelor electrice pentru elevi.
Corpul de Controlal al MIPE a constatat disfuncționalități privind utilizarea banilor europeni. Pîslaru va trimite rezultatele verificărilor și către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) și Consiliului Concurenței.
Apelul de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul.
1.300 de microbuze, din banii pentru 2.500 vehicule
Concret, autoritățile locale au primit 250 de milioane de euro din PNRR pentru achiziționarea a 2.500 de microbuze electrice pentru transportul elevilor în zonele rurale.
Suma estimată pentru un astfel de vehicul a fost în jur de 80.000 de euro, însă banii au fost epuizați după cumpărarea a 1.300 de microbuze.
Cele mai scumpe vehicule au fost achiziționate de CJ Olt: 20 de microbuze la prețul de 262.000 de euro/unitate.
De asemenea, la Iași, costul unui microbuz a fost de 200.000 de euro, fără TVA, iar la Brașov, cu 50.000 de euro mai puțin. Microbuzele cu cel mai redus preț au fost în județul Sibiu.
Autoritățile în cauză susțin că diferența de preț este pentru pentru baterie, aleasă în funcție de specificul zonei, iar banii în plus se încadrează într-o marjă de 5-10% față de prețurile de pe piață.
În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de autoritățile din 40 de județe. Aproape 60% din contracte au fost primite de o singură firmă.
Diferențe de preț între județe: între 99.000 și 263.000 de euro per vehicul
„Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare”, a transmis Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
„Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.
Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile, între un minim de 99.000 de euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele”, a reclamat ministrul.
În plus, au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, iar diferențele de preț au variat în unele cazuri chiar și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Pîslaru consideră că nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost. Iar diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel). Prețul nu a reprezentat o imagine reală a tarifelor practicate pe piață.
Potențial prejudiciu bugetar
„Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar. Reprezintă un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării/cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent”, a mai scris ministrul.
Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze în conformitate cu procesele verbale de predare/primire.
„Instituțiile abilitate să verifice diferențele de preț”
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, instituțiile abilitate, Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței, au rolul să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.
„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii. Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor.
Vom lucra împreună cu ministerele de linie, pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții”, a precizat Dragoș Pîslaru.
În opinia sa, România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil.
„Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, a conchis ministrul.
