Program de guvernare marca Bolojan: Priorități în transporturi

Programul de guvernare al noului Executiv condus de Ilie Bolojan prevede, în domeniul transporturilor, prioritizarea contractelor la CNAIR și sistarea semnării altora, reducere cu 20% a angajaţilor acestei instituții, liberalizarea transportului județean, dar și reformarea ROMATSA, RAR, ARR, AACR, TAROM și a Aeroportului Otopeni. 

Premierul Ilie Bolojan, a declarat pe 23 iunie, în discursul său în plenul Parlamentului, înainte de a primi votul pentru Guvernul său și programul de guvernare: „Avem un deficit de peste 9% din PIB care obligă la măsuri urgente și ferme. Un stat modern trebuie să-și plătească datoriile și să nu-și mintă cetățenii. Vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina la toate nivelurile administrației. Vom combate evaziunea fiscală. (…) Cea mai mare problemă a României e risipa și lipsa de eficiență. Avem o administrație învechită. Ne confruntăm cu instituții scăpate de sub control. Vom face un audit funcțional al instituțiilor. Simplicarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală. Vom reduce structurile administrative. Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Vom stabili reguli bune ce vor duce la comportamente corecte. Investițiile vor fi prioritizare și în continuare”.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit cu votul a 301 parlamentari; doar 9 au votat împotrivă, restul până la totalul de 464 nefiind prezenți. 

Programul de guvernare – Transporturi și infrastructură

Reforme/reorganizări/comasări

• Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte;
• Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaţilor;
• Plan de reducere a subvenţiilor acordate companiilor din subordine;
• Liberalizarea transportului judeţean;
• Reforma ROMATSA, RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni şi a celorlalte companii din subordinea Ministerului.
• Consilii de administraţie din profesionişti;
• Reducere CA-uri, comitete;
• Transparenţă (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc);
• Limitare indemnizaţii şi salarizare;
• Indicatori de performanţă – demiteri pentru neîndepiinire;
• Reducere subvenţii şi creşterea eficienţei;
• Audit active;
• Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiţionat de cadrul legislativ european. Soluţii alternative – taxă fixă/bilet outgoin;
• Creştere valoare – taxă rovinietă;
• Plafonarea pensiilor şi salariilor;
• Testare funcţionari şi personal de conducere angajat prin contract de mandat;
• Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
• Optimizare funcţională şi administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi a unor instituţii aflate în subordine, comasarea entităţilor cu atribuţii convergente sau complementare.
• Optimizarea structurii organizaţionale. Structură optimă de personal, eliminarea poziţiilor redundante şi o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor şi infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unităţi.
• Automatizarea proceselor operaţionale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel ia reducerea costurilor operaţionale, a personalului excedentar şi la creşterea rapidităţii în livrarea serviciilor de transport către cetăţeni.
• Reforma sistemului de taxare a transportului.
• Revizuirea sistemului de acordare a subvenţiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice şi trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediaţi, eficienţă şi calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutifizate; identificarea unor resurse financiare europene adiţionale pentru subvenţionarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.
• Îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernantă corporativă (OUG 109).

Măsuri accelerare absorbţie fonduri europene

• Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea „sărăciei în transporturi” prin accesarea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reformelor şi investiţiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă – redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziţionarea de material rulant, pentru creşterea accesibilităţii comunităţilor defavorizate şi izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare şi de educaţie ale acestora.
• înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziţia a 12 trenuri de metrou şi sistem de automatizare şi siguranţă cu finanţare din Fondul pentru Modernizare.
• Staţii de reîncarnare pe reţeaua de drumuri de mare viteză-autostrăzi, drumuri expres, precum şi drumuri naţionale printr-un program, finanţat prin Fondul pentru Modernizare.
• Staţii de reîncărcare mediul privat, finanţat prin Fondul pentru Modernizare.
• Instalarea staţiilor de reîncărcare/ încărcare baterii şi creşterea capacităţii reţelei electrice din porturi, finanţat prin Fondul pentru Modernizare
• Implementarea unui program, finanţat prin Fondul pentru Modernizare pentru înverzirea operaţiunilor aeroportuare şi portuare prin înlocuirea utilajelor şi echipamentelor neperfdrmante din punct de vedere al consumului de energie, cu utilaje şi echipamente cu emisii zero.
• Implementarea unui program, finanţat prin Fondul pentru Modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier şi feroviar de marfă, precum şi a flotei pentru transportul de pasageri şi marfă maritim şi pe căi navigabile interioare, prin achiziţia de vehicule cu emisii zero.

Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate

Restructurarea TAROM: „Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operaţiunile TAROM vor fi raţionalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spaţiul aerian european şi internaţional”.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

• integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerinţele pieţei; Automatizarea prin robotic process automation (RPA) şi inteligenţa Artificială (Al)
• Investiţii în tehnologii inovative: Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse şi să devină standardul în domeniu. Finanţarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare şi control
•  înfiinţarea Biroului Unic pentru înmatricularea Autovehiculelor (RAR);
• Spaţii de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spaţiile de servicii de pe drumurile din ţară, astfel încât cetăţenii să beneficieze de aceste servicii moderne.

Corelarea strategiilor în transporturi

Corelarea MPGT cu strategiile locale şi regionale şi a planurilor de mobilitate urbană este esenţială, având în vedere tendinţele globale de concentrare a populaţiei în jurul marilor oraşe. Mobilitatea urbană şi metropolitană, logistica integrată şi intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetăţenilor, necesitând investiţii majore şi susţinute.

Sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

„Vom ţinti dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale”, potrivit documentului.

Mobilitate militară

„Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură. înfiinţarea Comitetului Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe”, se mai arată în Programul de guvernare.

„În sprijinul funcţionării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea accesării finanţărilor europene disponibile în domeniul mobilităţii militare, intensificarea cooperării internaţionale în conformitate cu direcţiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 şi Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier şi feroviar care traversează România pentru operaţionalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee, simplificarea şi armonizarea procedurilor naţionale de autorizare a mişcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenţia Europeană de Apărare (EDA), precum şi consolidarea colaborării interinstituţionale în cadrul proiectelor „Reţeaua de centre logistice în Europa şi de sprijin pentru operaţii* şi „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene”, scrie în document.

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene

Documentul prevede și continuarea Implementării programului de construcţie a variantelor de ocolire: „Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale”.

• Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. în jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate reţele de trenuri suburbane şi metropolitane pentru a reduce aglomeraţia rutieră și a îmbunătăţi mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între oraşele mari şi suburbii, facilitând deplasarea rapidă şi eficientă a cetăţenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii:
• Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier şi a poluării. Creşterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor oraşe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane.
• Asigurarea coridoarelor feroviare rapide şi predictibîle pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune.

Fără a ne limita la această enumerare, investiţiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:

Rutier

• Autostrada A1 Sibiu – Piteşti şi Lugoj – Deva, pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei ia vestul Europei
• Autostrada de Centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
• Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani
• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureş – Cluj – Oradea,
• Autostrada A8 Unirii Tg. Mureş – laşi – Ungheni
• Autostrada Timişoara – Moraviţa
• Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”
• Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Tg. Jiu
• Drumurile expres Craiova – Piteşti, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani -Brăila
• Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti, prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2).

Feroviar

• Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia
• Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată
  de mare viteză Bucureşti – Cluj – Budapesta
• îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa
• Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi
  îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.

Material rulant

Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate, care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată, până în 2028.

Metrou

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni -1 Mai Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
• Magistrala 5 Eroilor – lancului – Pantelimon
• Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea Terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

Aerian

• Dezvoltarea unui nou terminai la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti
• Dezvoltarea terminalelor cargo

Naval

• FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului
• Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cete locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Download