Mai puține curse, mai puțini operatori, dar o piață dinamică aflată în plin proces de adaptare – astfel arată cifrele după primul an de la liberalizarea transportului interjudețean.
Și poate cel mai important lucru îl reprezintă „realitatea”, care începe să fie oglindită tot mai corect.
„A fost creat un sistem complex, la care s-a muncit mult, iar alături de specialiștii ARR, experiența operatorilor de transport a contribuit, de asemenea, foarte mult”, a arătat Mihai Cuciureanu, reprezentant ARR.
Statistic, piața de transport călători înregistrează o scădere în ultimii doi ani:
- 2024 – 3.295 de operatori de transport
- 2025 – 3.255 de operatori de transport
- 2025 – 3.110 operatori de transport.
Inclusiv, flota a intrat în ultimul an pe un trend descrescător:
- 2024 – 26.852
- 2025 – 26.859
- 2026 – 26.538.
„Dacă anul trecut discutam de consolidare (scădere număr de operatori, dar creștere flotă), anul acesta deja vedem scăderi importante, atât în numărul de firme, cât și la capitolul flotă”, a comentat Mihai Cuciureanu.
Analizând doar componenta liberalizată (transport regulat interjudețean), la ora actuală avem 258 de operatori de transport care dețin licențe pe noua platformă, față de 292 de operatori care dețineau licențe pe vechiul sistem.
În ceea ce privește parcul, avem 11.065 de vehicule eligibile, însă doar 1.143 sunt utilizate, în prezent, pe curse interjudețene licențiate. Practic, mai puțin de 10% din parc.
Multe autovehicule utilizate în transportul interjudețean au an de fabricație 2018 și 2019 (374 vehicule). Însă există și un segment consistent cu vehicule mai noi, cu an de fabricație 2023, 2024 și 2025 (447 vehicule).
Este de remarcat trendul negativ în ceea ce privește numărul de vehicule utilizate în transportul interjudețean. Astfel, dacă în octombrie 2025 erau utilizate 1.691 de autovehicule, la ora actuală acest număr a ajuns la 1.143 de vehicule.
Dintre acestea, 577 sunt clasificate categoria I și 549 categoria III, doar 17 categoria II.
Mare parte din parcul auto destinat transportului de călători rămâne neclasificată – 12.556 de vehicule.
230 de autogări
În ceea ce privește autogările, sunt înregistrate 230 în platforma ARR, iar anul trecut, erau 194 de autogări utilizate în România, în rețeaua de mobilitate rutieră națională. Este semnificativ faptul că, în patru județe, era utilizată doar câte o autogară.
În 2026, avem tot 230 de autogări autorizate și 193 dintre acestea sunt utilizate în rețeaua de mobilitate rutieră națională. Doar două județe au rămas cu o singură autogară. Cele mai multe autogări utilizate sunt în București-Ilfov, Suceava și Cluj.
„Județean” vs. „interjudețean”
Concurența dintre transportul interjudețean și cel județean este puternic oglindită de statistici.
În cele 193 de autogări, au loc doar 7.380 de opriri dintr-un total de peste 32.600. Practic, în cele 3.717 stații publice, au loc majoritatea opririlor, adică 25.229.
Se remarcă județul Călărași, cu peste 5.500 de opriri în stații publice, și Giurgiu, cu peste 3.400.
Operatorii de transport care efectuează transport județean și-au arătat nemulțumirea, în cadrul Conferinței ZIUA CARGO, în legătură cu concurența nefirească dintre un serviciu de utilitate publică (contracte de transport județean câștigate în urma licitațiilor) și unul comercial (licențe obținute în urma solicitărilor pe platforma ARR). „Dispare, astfel, «exclusivitatea» stabilită prin contractul de delegare de gestiune”, au afirmat aceștia.
Transportatorii au arătat că este probabil să încerce cu ajutorul instanței recuperarea pagubelor înregistrate.
„O entitate a statului oferă exclusivitate și stabilește în consecință valoarea contractului, iar o altă entitate oferă dreptul altor companii să efectueze transport peste traseele județene.”
Pe de altă parte, alți operatori și-au arătat îngrijorarea în legătură cu o potențială creștere a restricțiilor pentru transportul interjudețean. „
Liberalizarea și, implicit, concurența sunt bune pentru piață, însă nu pot funcționa dacă apar prea multe restricții. Nu poți avantaja un segment de transport în detrimentul altuia. Semnarea contractelor de delegare de gestiune de către operatorii de transport județean nu a adus automat garantarea faptului că operatorii de transport interjudețean nu au voie să oprească în anumite stații.”
Pe lângă concurența dintre județean și interjudețean, a apărut și cea cu transportul metropolitan. „Practic ne călcăm în picioare unii pe alții. Iar metropolitan înseamnă, adesea, întregul județ.
Operatorii privați sunt sugrumați de cei de stat, iar liberalizarea vine, de fapt, cu o supra reglementare, în care mulți operatori decid să nu mai respecte legea. De exemplu, constatăm în continuare un număr mare de autovehicule utilizate pentru transportul interjudețean care nu se încadrează în vechimea admisă și nu pare să le vadă nimeni.
În aceste condiții, cifrele oficiale nu reflectă în totalitate realitatea. Deși se încearcă reglementarea, piața funcționează încă haotic”, a comentat un transportator.
Iar parte din problemă este legată de legislația nearmonizată.
„Ministerul Transporturilor transpune în legislație o realitate, iar Ministerul Dezvoltării o alta. Astfel, transportul județean și cel interjudețean funcționează în două realități care se sparg în capul firmelor private. Trebuie intervenit legislativ, dar și pe partea de urmărire a respectării legislației. Cei care ar trebui să urmărească respectarea legii nu își fac treaba.”
Multe trasee abandonate
În primul an de la liberalizare, au fost înregistrate 3.977 de solicitări de trasee. Însă, după prima lună cu peste 2.000 de solicitări, piața s-a „calmat”, la o medie de aproximativ 160 de solicitări pe lună.
Însă cifra momentului este 1.568 – licențe de traseu la care s-a renunțat. Sunt licențe plătite și returnate.
Astfel, numărul de licențe de traseu în termen de valabilitate este de doar 2.583.
În ceea ce privește numărul de trasee, cifrele sunt și mai relevante. Astăzi, mai avem doar 469 de trasee interjudețene, consemnând o scădere începută cu patru ani în urmă și mult accentuată în ultimul an, de la 729 de trasee în 2025, la 469.
„Este momentul să căutăm soluții pentru a răsturna această tendință de scădere. Inclusiv la nivel de autoritate încercăm să facem lucrurile mai simple, mai prietenoase în relația cu firmele de transport”, a afirmat Mihai Cuciureanu.
Concurența începe să se manifeste, existând un record cu un traseu operat de 8 firme. Și există inclusiv situații cu plecări simultane.
„Cifrele se modifică de la zi la zi, pe platformă, arătând flexibilitatea sistemului și a pieței, în general”, a completat reprezentantul ARR.
Numărul de curse efectuate este, de asemenea, în scădere. După un maxim de 2.977 de curse înregistrate în octombrie 2025, astăzi s-a ajuns la 2.583 de curse (mai 2026).
Monitorizare GPS
De la data de 1 decembrie 2025, s-a implementat monitorizarea efectuării serviciilor regulate interjudețene prin intermediul sistemului de poziționare global care face parte din platforma care gestionează rețeaua de mobilitate rutieră națională. Și este posibil ca acest moment să coincidă cu scăderea accentuată a numărului de licențe.
Astfel, numărul de curse cu licență se îndreaptă spre cel real, iar flexibilitatea platformei este mare în adoptarea unor soluții rapide, în funcție de nevoile pieței.
Operatorii de transport urmăresc fenomenele din piață și reglementările, folosesc instrumentele informatice și se adaptează, astfel, mai rapid.
Noi reclamații, după liberalizare
Prezenți la eveniment, reprezentanții ISCTR au arătat faptul că, după liberalizare, au apărut și noi tipuri de reclamații înregistrate la nivelul instituției de control. Principala este legată de faptul că transportul interjudețean intră peste cel județean.
„Nu este ușor de dovedit acest lucru pentru inspectorii ISCTR, însă am reușit să documentăm câteva asemenea cazuri. Schimbările legislative au dus, însă, la imposibilitatea de a mai sancționa această abatere”, a afirmat Mihai Manea, inspector ISCTR.
Monitorizarea GPS aduce, de asemenea, schimbări.
„Avem acces la baza GPS și este posibil ca acesta să fie un motiv pentru dispariția unui număr mare de curse. Mulți operatori țineau anumite trasee ocupate, doar pentru a bloca accesul altora, însă fără a efectua cursele respective.
Acum, verificarea este simplă. Inclusiv putem constata cu ușurință cazurile în care nu se efectuează integral traseele – cazurile unde transportul interjudețean este, de fapt, un transport județean mascat. Efectul a fost că unii operatori au renunțat la trasee, alții au început să le opereze în integralitate”, a explicat Mihai Manea.
ISCTR primește, în ultima vreme, și multe reclamații de la cetățeni care semnalează faptul că au dispărut trasee.
„Mulți operatori au migrat, după liberalizare, către trasee cunoscute ca profitabile. Ulterior, concurența și capacitatea financiară i-a determinat pe unii să renunțe. Timpul va rezolva o parte dintre probleme”, a completat inspectorul ISCTR.
Operatorii de transport au reclamat faptul că sunt, adesea, opriți și amendați pentru aspecte minore și sunt ignorate problemele importante, cum ar fi pirateria, care practic funcționează necontrolat. Activitatea neautorizată și nelicențiată afectează cel mai mult transportul regulat de pasageri.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
