Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, in sedinta de vineri, 26 februarie, largirea la 4 benzi de circulatie a soselei Fabrica de Glucoza, intre Calea Floreasca si soseaua Petricani. Lungimea totala a lucrarii va fi de 1,8 km, iar latimea platformei va fi de 24 metri, din care carosabilul va avea 14 m – cate doua benzi pe sens de cate 3,5 m – iar trotuarele de cate de 4,5 m.
Potrivit documentatiilor tehnico-economice aprobate de consilierii generali, investitia este estimata la 146.940.300 lei fara TVA (34.563.616 euro fara TVA), stabilita la cursul de 4,2513 lei/euro din 16.12.2009, din care 29.869.085 lei (7.025.871 euro) reprezinta constructii-montaj. Durata de realizare a investitiei este de 18 luni, cu costuri de 58.776.120 lei (13.825.446 euro) in primul an si 88.164.180 lei (20.738.170 euro in ultimul an de executie. Finantarea lucrarilor se va asigura din bugetul propriu al CGMB.
Specialistii Primariei Capitalei considera ca, pentru rezolvarea problemelor de circulatie din partea Nordica a orasului, la nord de lacul Tei, incepand de la Calea Floreasca pe zona Sos. Fabrica de Glucoza pana la Sos. Petricani, se impun urmatoarele masuri:
– largirea la 4 benzi de circulatie a Sos. Fabrica de Glucoza pe sectorul cuprins intre Calea Floreasca si Sos. Petricani
– reconfigurarea intersectiilor pe care Str. Fabrica de Glucoza le traverseaza si racordarea la viitoarea intersectie in sens giratoriu a autostrazii A3 Bucuresti-Ploiesti-Brasov
– asigurarea scurgerii apelor prin realizarea de canalizari pluviale pe sectorul unde aceasta lipseste
– amenajarea spatiilor verzi
– asigurarea iluminatului stradal
11 imobile si terenuri vor fi expropriate
Largirea soselei Fabrica de Glucoza se va face conform Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 2. Acesta prevede, pentru partea dreapta in sensul de mers de la Calea Floreasca spre Sos. Petricani, extinderea platformei existente cu 2×3,5m pentru carosabil si intre 3,5 si 4,5 metri pentru trotuar. Vor fi afectate proprietatile adiacente, astfel ca va fi necesara exproprierea unor suprafete de teren si a 11 imobile aflate pe domeniul public si privat. Pe sensul de la intersectia Intrarea Chefalului pana la intersectia cu Sos. Petricani, se va realiza o bretea locala de 12 metri, cu o parcarea de 5 metri, incadrata de trotuare late de 4 metri. In zona mediana se va realiza o portiune inierbata ce va separa fluxurile de circulatie, pe care se va dezvolta vegetatie pitica.
Intersectia Fabrica de Glucoza cu Calea Floreasca se va amenaja in forma literei T, cu relatii stanga si dreapta. Pe accesul din Calea Floreasca spre Barbu Vacarescu este proiectata o bretea de acces de 7 metri (cu trotuare de 3,5 m) pentru relatia dreapta din Calea Floreasca, potrivit PUZ Sector 2.
Intersectia cu Barbu Vacarescu se va amenaja in cruce, asigurandu-se benzi speciale pentru relatiile de stanga. Se va amenaja o mica insula incadrata de borduri care vor separa sensurile de trafic ce trec prin intersectie de cele ce merg catre institutiile din zona (IPJ Ilfov, Muzeul Aviatiei si Institutul Lemnului). In proiect, pe calea Vacarescu au fost amenajate refugii de tramvai, prevazute cu parapeti pietonali din otel inoxidabil. La intersectia cu Str. Petricani, Sos. Fabrica de Glucoza se va racorda la Sos. Petricani sau la intersectia giratorie proiectata sa se faca de catre CNADNR, pentru a se realiza legatura cu viitorul culoar al autostrazii A3 Bucuresti-Ploiesti-Brasov.
Argumentul Primariei
In raportul de specialitate ce insoteste proiectul, sefii Directiei Generale Infrastructura si Servicii Publice, Madalin Dumitru si Ioan Dedu, argumenteaza necesitatea realizarii unei asemenea investitii: “Primaria Capitalei isi propune sa mentina viabilitatea retelei rutiere in conditiile dezvoltarii continue a traficului, cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. Schimbarea structurii deplasarii, a cresterii parcului auto si a mobilitatii sunt elemente care au ca efect incarcarea permanenta a retelelor de strazi, fluenta scazuta a traficului si respectarea parametrilor de traseu de catre transportul public de calatori si, nu in ultimul rand, cresterea poluarii fonice si chimice. Astfel, este necesara transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie intr-unul nou, eficient si flexibil, capabil sa preia cererea tot mai mare de trafic, precum si realizarea legaturii intre diferite zone ale Capitalei, conform prevederilor Planului Urbanistic General, modernizarea arterelor de penetratie in Bucuresti, strapungeri si pasaje rutiere menite sa conduca la descongestionarea si optimizarea traficului rutier”.
Magda SEVERIN
