Declaratiile Ministrului Muncii incarca de rusine autoritatile din Romania, se arata intr-un comunicat transmis de Federatia Operatorilor Romani de Transport (FORT). FORT face, in acest context, mai multe precizari referindu-se la declaratia facuta recent de ministrul Muncii in privinta impozitarii fortei de munca din Romania cu aproximativ 47%.
„Vom pune intr-o matrice corecta costul real pe care trebuie sa il suporte o activitate economica in Romania cu un angajat incadrat cu salariul minim pe economie.
Astfel:
1. Fie angajatul X cu un salariu minim de 670 lei stabilit prin Hotarare de Guvern. Acest prag de 670 lei este utilizat ca baza de impozitare pentru asa zisele taxe ale angajatului in cuantum de 16,5% (10,5% CAS (pensii), 5,5% CASS (sanatate), 0,5% somaj). Daca folosim, asa cum este corect, metoda adaugata, vom avea ca rezultat un cuantum al taxelor de 19,65% care adaugat la 560 lei ne conduce la rezultatul de 670 lei folosit ca baza de impozitare prin metoda inclusa.
2. In a doua etapa, avem taxe adaugate, de aceasta data, asa-zisele taxe ale angajatorului in cuantum de 28% (20,8% CAS – pensii, 5,2% CASS – sanatate, 0,5% somaj, 0,85% concedii medicale, 0,25% creante salariale, 0,40% fond risc), taxe calculate la o baza de 670 lei si rezulta un salariu minim pe economie de 857 lei.
3. In a treia etapa, pentru societatile inregistrate in scopuri de TVA, adaugam la baza de impozitare in suma de 857 lei 24% si rezulta un salariu minim pe economie de 1.063 lei.
4. Peste toate aceste etape trebuie sa avem in vedere si impozitul pe venitul din salarii calculat la suma de 310 lei (560 lei – 250 lei deducerea personala) care inseamna, in situatia noastra, o taxa in valoare nominala de 50 lei, astfel incat salariatul va ramane cu un rest de plata (venit net absolut) in suma de 510 lei.
Fata de cele exemplificate rezulta ca datorita modalitatii perverse de impozitare in cascada, pragul real de impozitare pentru o societate neinregistrata in scopuri de TVA este de 68% si se poate determina prin raportarea salariului minim brut de 857 lei la 510 lei, valoarea neta absoluta a venitului salarial si de 108% in situatia in care societatea este inregistrata in scopuri de TVA, prin raportarea sumei de 1.063 lei la 510 lei, valoarea neta absoluta a venitului salarial“, arata FORT.
Federatia sustine, in acest context, ca autoritatile de specialitate din Romania sunt interesate sa mentina o perdea de fum cu privire la metodica si tehnica folosita pentru impozitarea resursei umane, iar reprezentantii salariatilor din Romania au fost si sunt de acord cu aceste rele practici ale autoritatilor cu privire la salarizarea resursei umane. „Atata timp cat ministerele de specialitate in calitate de autoritate a statului apeleaza la subterfugii si artificii legislative pentru a strange bani la buget, mediul de afaceri va incerca sa se apere de aceste abuzuri. Angajatul din Romania are dreptul sa vada pe statul de plata atat salariul real platit de afacerea in care isi desfasoara activitatea cat si taxele si impozitele pe care le cere statul in legatura cu munca sa. Statul de plata trebuie sa reprezinte pentru orice activitate o oglinda fidela a ceea ce reprezinta cheltuiala cu munca vie, fiind de fapt si de drept o factura care afecteaza o activitate economica. Din pacate, tocmai reprezentantii salariatilor, in dezbaterile tumultoase cu privire la Codul Muncii, au afirmat ca salariatii vor deveni niste sclavi pe mosiile angajatorilor. Din punctul nostru de vedere, este un afront adus celor care au dreptul sa isi negocieze in cunostinta de cauza drepturile pentru munca depusa fara a fi manipulati dintr-o goarna sau alta si scosi in strada pentru cativa lei“, subliniaza FORT, sustinand ca, in toti acesti ani, contractele colective de munca au distrus posibilitatea unor negocieri corecte intre angajati si angajatori.
„Consideram ca rolul sindicatelor ramane in continuare acela de reprezentare a salariatilor, dar el trebuie jucat in conditiile unei economii de piata urmarind rezultatele fiecarei intreprinderi si posibilitatile reale de plata a salariilor. Mediul de afaceri din Romania, cu tot ceea ce include el ca si reprezentanti (patronate si sindicate), are nevoie de tribunale ale muncii, de procurori specializati in dreptul muncii si de un dialog real intre participantii la activitatea economica“, concluzioneaza FORT. (R.B.)
