Transporturile tradiţionale din România

Cine doreşte zilele acestea să asculte glasul roţilor de tren sau tramvai poate trece prin faţa impunătoarei clădiri a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, de pe şoseaua Kiseleff nr. 3, până pe 17 noiembrie.

 

Pe peluza din faţă puteţi admira vechi locomotive cu abur. Una este cea denumită „Pietroasa”, construită în 1907 la Fabrica de locomotive din Budapesta şi a fost „protagonista” filmului pentru copii „Cireşarii”!

Cealaltă locomotivă, construită în 1953 de Uzinele Reşiţa, putea atinge ameţitoarea viteză de…30 km/h !!! A fost în serviciu până în 1992 după ce a parcurs peste 500 de mii de km.

locomotiva 1_fata

Tot aici veţi vedea şi elegantul strămoş al tramvaiului de astăzi, unul construit în 1911 de firma „Simmering” din Viena pentru Societatea Comunală a Tramvaielor din Bucureşti care a comandat iniţial un lot de 52 de vagoane motor şi 10 remorci. În 1912 aceste tramvaie circulau între Gara de Nord – Obor şi Piaţa Buzeşti – Kiseleff.

tramvai 2

Celălalt este construit începând cu 1927 la Atelierele Centrale ale Societăţii Comunale a Tramvaielor Bucureşti (STB), existând în anul 1948 un parc de 335 de tramvaie.

tramvai 1

Dacă veţi trece şi pragul muzeului, în sala „Irina Nicolau” şi în cea de „Oaspeţi”, veţi descoperi că nu doar acestea sunt surprizele care vă aşteaptă.

Specialiştii muzeului au pregătit o expoziţie inedită care îşi propune să fie o sinteză a mijloacelor de transport tradiţionale utilizate în România pe parcursul timpului.

afis

Sunt aici mijloace de locomoţie şi transport confecţionate din lemn, din textile şi din ceramică.

Expoziţia include vehicule cu roţi, pe tălpi (sănii), cât şi din cele care folosesc plutirea.

Sunt prezentate diferite moduri de purtare pe corpul uman al poverilor sau de transportare a acestora prin târâre şi alunecare.

Exponatele dau publicului informaţii despre felul în care viaţa economică, relieful şi natura au determinat apariţia în ţara noastră a acestei mari varietăţi de mijloace de transport.

Totodată, aflăm că şi atelierele de rotărit sau fierărie au avut un rol deosebit în evoluţia transporturilor populare.

A existat în timp o mare diversitate a mijloacelor de transport al greutăţilor, fie că s-a făcut pe creştetul capului sau cu şareta, cu traista de umăr sau cu legănuşul de spate, cu carul pentru fân, cu sania sau lotca ori folosind căruţa pictată dobrogeană.

Toate acestea pledează pentru înţelegerea transportului tradiţional ca parte componentă a civilizaţiei tradiţionale rurale.

Pot fi admirate vehicule cu roţi (car, căruţă, faeton, şaretă, dric, căruţă pentru pompieri), cu tălpi (sănii de oraş, de pădure, pentru armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire.

Este expusă o mare varietate de mijloace de transport confecţionate din textile (traiste, desagi, saci, glugi), din lut (oale cu sau fără manuşă, ulcioare, ploşti) sau din lemn (şei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiaşe şi butoaie). Aflăm aşadar că schiatul şi patinatul au o tradiţie veche în ţara noastră, fiind la origine mijloace de deplasare impuse de condiţiile vremii. Aici puteţi vedea strămoşii modernilor clăpari ai zilelor noastre.

Expoziţia este rodul colaborării dintre Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu şi Muzeul Naţional al Agriculturii, obiectele de patrimoniu aparţinând acestor trei mari foruri de cultură.

După o astfel de vizită vom fi mai bogaţi atât în informaţii, cât şi sufleteşte, ne vom simţi mai aproape de strămoşii noştri pe care îi vom înţelege mai bine şi aprecia pentru geniul lor creator.

Marilena BORCESCU

marilena.borcescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.