Ungaria a contestat la CJUE modificarea directivei privind detaşarea lucrătorilor

    Guvernul Ungariei a contestat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) modificarea directivei privind detaşarea lucrătorilor, publicată pe 9 iulie, acuzând că noile reguli restricţionează în mod disproporţionat libertatea de a presta servicii.
    Anunțul a fost comunicat în 4 octombrie de Cancelaria Prim-Ministrului, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.
    “Extinderea asupra libertăţii de a presta servicii a principiului egalităţii remunerării, pentru aceeaşi muncă prestată la acelaşi loc de muncă, nu are drept scop protejarea lucrătorilor detaşaţi într-o altă ţară, ci ţinteşte, ca instrument protecţionist, scoaterea de pe piaţa forţei de muncă a altor state membre”, potrivit Cancelariei Prim-Ministrului.

    Guvernul ungar reproşează, de asemenea, că “propunerea Comisiei Europene (CE) a fost menţinută contrar faptului că 14 camere ale parlamentelor naţionale din 11 ţări – printre care şi Parlamentul de la Budapesta – au obiectat faţă de propunere, iniţiind aşa-numita procedură a cartonaşului galben. Ungaria a considerat inacceptabilă mai ales extinderea normelor privind detaşarea la activităţile de transport rutier internaţional, întrucât acest domeniu este caracterizat printr-un grad înalt de mobilitate”.

    Într-o declaraţie comună, Ungaria şi Polonia au explicat motivele pentru care cred că regulile adoptate nu pot fi considerate în niciun fel echilibrate. Cancelaria Prim-Ministrului a menţionat totodată că textul final al directivei este şi mai dezavantajos pentru companiile din regiune, decât cel al propunerii iniţiale a CE. În acţiunea sa, Guvernul ungar a susţinut că modificarea directivei contravine principiilor necesităţii şi proporţionalităţii, iar pe de altă parte, introduce obligaţii şi limitări care încalcă exigenţa nediscriminării.

    Cabinetul Prim-ministrului a făcut referire şi la faptul că unele dintre dispoziţiile directivei contestate sunt contrare principiului securităţii juridice şi a clarităţii normelor, ceea ce va pune statele membre în faţa unor provocări semnificative în momentul transpunerii directivei în legislaţia naţională, care trebuie făcută până la 30 iulie 2020. Guvernul este încrezător că directiva contestată va fi anulată de CJUE, înainte de 2020.

    Restricţionarea oricărei libertăţi fundamentale poate duce la distrugerea unităţii pieţei interne care constituie fundamentul integrării europene – a precizat cabinetul. Potrivit informaţiilor pe care Guvernul ungar le are la dispoziţie, şi Polonia va depune la CJUE o asemenea acţiune pentru anularea directivei, se mai arată în justificarea motivului pentru care Ungaria se opune modificării directivei.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.