Raportul MCV: Două treimi din cererile DNA au fost respinse de Parlament. DOCUMENT

Parlamentul a refuzat în anul 2015 o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv, se arată în Raportul MCV prezentat astăzi, la Bruxelles, de Comisia Europeană.

Aşadar, nimic nou în această privinţă, deşi în ultima perioadă lucrurile s-au mai schimbat: Dan Şova a putut fi reţinut de procurorii DNA şi ulterior arestat preventiv – e drept, senatorii au cedat la al doilea dosar de corupţie ce i s-a instrumentat (în decembrie).

Raportul arată că DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul Victor Ponta, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari.

Ponta şi Tăriceanu, arătaţi cu degetul

Experţii CE subliniază că “rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”.

“În acest an s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru și a președintelui Senatului. De asemenea, au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale. Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe primministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ)”, se mai arată în raport.

Confiscările, abia din toamnă

“De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro”, precizează documentul, cu specificaţia că numai 10% din sumele indisponibilizate au putut fi confiscate în urma sentinţelor definitive.

Totuşi, experţii CE apreciază înfiinţarea, prin lege, a unei unei agenții pentru administrarea bunurilor indisponibilizate provenite din activități infracționale. “Acest proiect a fost aprobat de Parlament și legea a fost promulgată în luna decembrie. Acesta este un pas important în direcția găsirii unui răspuns la recomandarea formulată de mult de Comisie de a îmbunătăți executarea hotărârilor de confiscare a averilor (se pare că numai aproximativ 10 % din valoarea ordinelor de confiscare se colectează efectiv, ceea ce limitează efectul disuasiv al sancțiunii)”, se arată în document.

Rezultate efective din partea noii agenții pot fi preconizate însă abia în a doua jumătate a anului 2016, cel mai devreme.

Corupţii la nivel local

“O tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali. Arestarea primarului municipiului București în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme”, se precizează în raport.

Daţi click pentru a vizualiza integral Raportul MCV din 27 ianuarie 2016.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.