Aleodor Frâncu, fostul șef al ROMATSA, care a demisionat de formă în 22 ianuarie după ce premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, „decapitarea” acestuia pentru gravele deficiențe în gestionarea accidentului aviatic din Munții Apuseni, lucrează în continuare în cadrul instituţiei ca director de Dezvoltare Centre de Profit. Din această funcţie Frâncu a fost propulsat la şefia Regiei, dar s-a suspendat doar, păstrându-şi locul bine plătit – circa 10.000 de euro/lună – pentru vremuri grele, care iată, au venit. Ramona Mănescu se declară neputincioasă: Consiliul de Administraţie (CA) al ROMATSA a decis menţinerea lui în funcţia de conducere iar ea este legată de mâini şi de picioare. Însă preşedintele CA este nimeni altul decât fostul secretar de stat în Transporturilor, Cristian Ghibu, pe care Mănescu l-a “ascuns” de ochii lumii într-un loc călduţ, după privatizarea “de succes” a CFR Marfă din mandatul colegului ei liberal Relu Fenechiu.
Ramona Mănescu procedează la fel ca ministrul delegat Dan Şova, care l-a menţinut pe Mircea Pop director general interimar la CNADNR încă 7 luni după ce acesta a demisionat – şi el forţat de premierul Ponta.
Şova şi-a lăudat subalternul pentru ajutorul dat la negocierile pentru rezilierea contractului cu Bechtel – în urmă cărora statul român a mai plătit companiei americane, pe lângă cei 1,4 miliarde de euro daţi pentru 52 de km din Autostrada Transilvania, 37 de milioane de euro ca să plece şi încă 50 de milioane de euro penalităţi. După aceea, Şova a dat pierdut contractul original cu Bechtel şi nu l-a mai găsit nici astăzi.
Abia după 7 luni, când Pop a sfidat întreaga Românie prin nunta opulentă oferită fiicei sale la un castel din Italia, din salariul de director la o companie de stat, a fost, în sfârşit, înlocuit din funcţie. La fel susţinea şi Şova: nu pot să fac nimic, Mircea Pop a fost numit în baza OUG 109/2011.
Argumentul ministrului Marilor Proiecte este acum tras la indigo de Ramona Mănescu. Iată comunicatul trimis redacţiei:
“În urma raportului prezentat de Primul Ministru s-a solicitat Consiliului de Administrație al RA ROMATSA demiterea celor doi directori Dl. Aleodor Frâncu – Director General și Dl. Bogdan Donciu — Director Adjunct Operațional. RA ROMATSA se află sub incidența OUG 109/2011, motiv pentru care Ministerul Transporturilor nu poate interveni în structura managerială a companiei, aceasta atribuție îi revine exclusiv Consiliului de Administrație. Mai mult decât atât, MT nu fost informat de către Consiliul de Administrație cu privire la modificările aduse în organigramă”.
“Am solicitat Consiliului de Administrație al Romatsa un punct de vedere cu privire la aceste schimbări care nu ne-au fost comunicate”, a susţine ministrul Transporturilor, în comunicat.
Amintim că, în cazul TAROM, Ramona Mănescu a reuşit să tranşeze lucrurile: AGA a demis întreg Consiliul de Administraţie şi a numit noi membri.
La două zile de la anunţul lui Frâncu privind depunerea demisiei, premierul Victor Ponta a anunţat că a solicitat şi Corpului său de Control să verifice, împreună cu Ministerul Transporturilor, activitatea ROMATSA în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.
“Există în primul rând o anchetă penală condusă de procuror şi în aceea nu putem interveni. În ceea ce privete funcţionarea instituţiei, am trimis şi Corpul meu de Control şi, împreună cu Ministerul Transporturilor, vom avea o analiză cât mai rapid şi măsurile care se impun”, a spus Ponta.
Premierul anunţase anterior că este tot mai evident că erorile grave care i-au îndreptat greşit pe salvatorii de la ISU să-i caute pe supravieţuitorii accidentului aviatic din Apuseni au fost produse de ROMATSA şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care aveau obligaţia şi posibilitatea tehnică de a identifica epava.
Amintim că unul dintre medicii chirurgi aflaţi în aeronavă – dr. Radu Zamfir – a sunat de 5 ori la 112, unde a transmis coordonatele locului în care se aflau. În ciuda tehnicii avansate de care dispune ROMATSA, supravieţuitorii nu au fost găsiţi timp de 6 ore de echipajele de salvare, ci de câţiva localnici care au văzut la televizor că în zona lor s-a prăbuşit avionul.
Dacă răniţii ar fi fost găsiţi mai rapid poate că ar fi putut fi salvaţi şi cei doi care au murit. Potrivit rezultatelor necropsiei, cauza morții lor este şocul hipotermic combinat cu șoc traumatic – în cazul pilotului Adrian Iovan – şi şoc hipotermic “cu tulburări de dinamică respiratorie ca urmare a unui traumatism” – în cazul rezidentei Aurelia Ion.
Magda SEVERIN
