Lucrările de construire a pasajului rutier subteran Piața Presei Libere sunt avansate: structura subterană este aproape gata, pereţii fiind realizaţi 75% pe un sens iar totul ar putea fi terminat la primăvară, a anunţat astăzi, într-o vizită pe şantier, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Pasajul este realizat pe un singur sens, cel de intrare în Capitală de pe șoseaua București-Ploiești, şi are două ieșiri – una pe Kiseleff și alta pe Mărăști. Când va fi gata această nouă cale rutieră, timpul de parcurgere cu maşina a zonei cuprinse între fântâna Miorița și bulevardul Mărăști se va reduce la doar câteva minute.
“Partea grea, pereții mulați, se apropie de sfârșit, după care, din noiembrie, piața devine liberă pentru circulație, pentru ca dedesubt să se lucreze toată iarna în metoda pe care dânșii o numesc top down. Se scoate pământul și se face legătura pe bretelele lui. În felul acesta, cele 12.000 de mașini care se așază la stop într-o oră sau care trec prin Piața Presei Libere își vor găsi soluția de defluire către bulevardul Mărăști”, a declarat Oprescu.
„Avem încă discuții cum vom face cu sensurile pe bulevardul Mărăști, pentru că poate va fi nevoie ca duminica, între anumite ore, după-amiaza, să-i dăm un singur sens de intrare în oraș, ca după aceea, luni, să revină circulația la normal. Din studiile făcute, intersecția Arcul de Triumf cu Miciurin și cu strada Câmpina nu va mai reprezenta o aglomerare mare de mașini, chiar dacă una dintre bretelele acestui pasaj va ieși în Kiseleff”, a explicat el.
Pasajul pornește din șoseaua București-Ploiești cu două benzi de circulație și se bifurcă astfel: pasaj cu două benzi de circulație spre Kiseleff și o ramură cu o bandă de circulație lărgită spre Mărăști.
În premieră, bifurcaţia este făcută în subteran, iar lucrările la pasajul pietonal de la intrarea în Parcul Herăstrău nu vor afecta traficul, pentru că structura va fi lucrată separat şi montată în week-end.
Lungimea aproximativă a pasajului este de 700 de metri, cu tot cu rampe. Valoarea investiției se ridică la 60.422.927,56 de lei fără TVA.
Beneficiile pasajului sunt, conform proiectului, fluidizarea circulației, reducerea noxelor, a ratei accidentelor și costurilor de exploatare.
Sorin Oprescu a mai explicat că Planul Urbanistic Zonal prevede, pe termen lung, în conexiune cu pasajul ce urmează a fi construit, realizarea unui întreg ansamblu multifuncţional subteran, alcătuit dintr-un pasaj pietonal subteran şi parcaj subteran.
CARACTERISTICI TEHNICE:
Demararea lucrărilor s-a impus odată cu finalizarea pasajului denivelat subteran de pe DN 1 – intersecţia cu bulevardul Aerogării, moment în care traficul de la intrarea în oraş s-a mutat în intersecţia din Piaţa Presei Libere. Astfel, zona a devenit principalul nod de circulaţie cu probleme de trafic la intarea de nord a Capitalei.
Pasajul este amplasat la intersecţia a 4 artere cu trafic ridicat: Şos Bucureşti-Ploieşti, Şos. Kisselef, B-dul Marasti, B-dul Poligrafiei. Această intersectie este traversată de volume mari de trafic (aprox. 12.000 vehicule pe oră) şi înregistrează o circulaţie greoaie, cu numeroase abuteiaje.
Este un pasaj realizat doar pe un singur sens (cel de intrare în oraş de pe Şos. Bucureşti-Ploieşti), având două ieşiri: una pe B-dul Kiseleff şi una pe B-dul Mărăşti.
Astfel, pasajul porneşte din Şos. Bucuresti-Ploieşti cu 2 benzi de circulaţie şi se bifurcă în:
– pasaj cu 2 benzi de circulaţie spre Şos. Kiseleff
– ramură cu o bandă de circulaţie lărgită spre B-dul Mărăşti
“Soluţia pasajului unidirectional a fost aleasă luând în calcul eficientizarea raportului cost-beneficii şi în urma analizelor de circulaţie realizate pentru zona respectivă. Astfel, având în vedere că fluxul principal de vehicule din direcţia Fântâna Mioriţa – B-dul Expoziţiei va fi trecut în subteran, acesta nu va mai intra în conflict cu celelalte fluxuri de circulaţie. Analizele de circulaţie au arătat că restul traficului se poate desfăşura fără probleme deosebite la nivelul solului”, spun reprezentanţii municipalităţii.
Magda SEVERIN
