Amsterdam este, dupa cum remarca oricine debarca pentru prima data in metropola olandeza, unul dintre cele mai, daca nu cumva cel mai… biciclist oras din Europa. Lumea merge la munca sau la cumparaturi pe bicicleta, isi duce copiii la gradinita pe bicicleta, face naveta cu bicicleta (sau merge pana la gara, o lasa acolo, calatoreste cu trenul pana la munca si inapoi, isi reia bicicleta si merge acasa, asta daca nu are bicicleta plianta pe care sa o ia in tren). Si se pare ca, de cand cu criza, in Olanda, lumea renunta din ce in ce mai mult la masina in favoarea bicicletei.
Olandezii prefera bicicleta, de la domni in costume sau doamne in rochii, la adolescenti in jeans si copii care merg la scoala si pana la pensionari de ambele sexe, unii chiar foarte inaintati in varsta. Dar nu este vorba numai despre pasiunea pentru o viata activa, ci, de asemenea, despre preocuparea autoritatilor locale, care au adoptat o politica de incurajare a ciclismului, pentru reducerea traficului si pentru un aer mai curat.
La inceputul secolului XX, ciclismul era foarte popular in intreaga Europa. Pe masura ce automobilele au capatat mai multa popularitate, bicicletele au inceput sa dispara. Totusi, in Olanda si in special in Amsterdam, un oras cu stradute inguste si foarte multe canale, bicicleta a ramas un mijloc de locomotie la indemana tuturor. Iar in anii 70, lumea a devenit din ce in ce mai preocupata de protectia mediului. La acest aspect, s-au adaugat repetatele “crize” ale petrolului, precum si cresterile de trafic pe care Asterdam a inceput sa le resimta foarte acut, astfel incat municipalitatea a ales sa protejeze interesele ciclistilor si sa incurajeze si mai mult aceasta activitate. Recent, autoritatile au anuntat inceperea unui program prin care vor investi o multime de timp si de bani in tot ceea ce este legat de ciclism in Amsterdam, desi era greu de crezut ca se poate face mai mult. De la prevenirea furturilor, la controlul traficului, astfel incat sa fie prioritar pentru biciclete in detrimentul masinilor, de la parkinguri la facilitati fiscale, totul este posibil.
Autoritatile au pus la punct politici pe termen lung
Pentru a stimula o si mai mare utilizare a bicicletelor ca mijloc de transport, Amsterdam a trasat o politica pe termen lung (Meerjarenbeleidsplan Fiets – MJP). Conform acestui plan, in 2010, cel putin 37% din rezidentii metropolei vor folosi bicicleta pentru fiecare deplasare in oras, numarul furturilor de biciclete se va reduce cu 40%, vor exista mai multe facilitati de parcare, reteaua de piste pentru biciclete se va extinde si imbunatati etc.
Totusi, chiar daca la prima vedere se pare ca toata lumea merge pe bicicleta, tinerii circula mai rar, iar imigrantii si mai rar. Pentru a atrage un numar mai mare de non-ciclisti, municipalitatea ofera lectii de siguranta ciclismului pentru copii, care primesc si o diploma la incheierea cursului, si, de asemenea, lucreaza la un program de sprijin pentru organizatiile sociale care sustin cursuri pentru adultii care nu au invatat niciodata sa mearga pe bicicleta.
In privinta sigurantei rutiere, autoritatile locale construiesc piste speciale pentru biciclete de-a lungul arterelor aglomerate. De asemenea, ciclistii sunt responsabili pentru propriul lor comportament in trafic si pot fi amendati pentru diversele incalcari ale regulamentului. Sunt folosite si inovatii tehnologice. De exemplu, in ultimii ani, semafoarele au fost adaptate necesitatilor ciclistilor, cum ar fi contoarele electronice care fac numaratoarea inversa a secundelor de asteptare la semafor pentru ciclisti sau butoanele pentru “comanda” semaforului. Si asta nu numai in Amsterdam.
In privinta furturilor de biciclete, aproximativ 50.000 anual, autoritatile au numit un inspector pentru a monitoriza vanzarea de biciclete second-hand, au trimis pe teren o echipa care graveaza serii pe acestea pentru a le inregistra, au numit, de asemenea, echipe care sa controleze bicicletele pe strada pentru a vedea daca sunt raportate ca furate etc.
In numarul urmator, vom reveni cu perspectiva personal-umana a acestui adevarat fenomen pe care il reprezinta ciclismul in Olanda, cu speranta ca, din experienta unor orase sau tari cu traditie in acest sens, vom invata si noi cate ceva. Asa cum orice drum incepe cu primul pas, si schimbarea de mentalitate sau de obiceiuri trebuie sa inceapa de la nivel individual. Iar bicicleta poate reprezenta, dupa cum se vede, o importanta parte a unui transport civilizat, sigur si curat. Si, de ce nu, ieftin.
Cateva cifre
– In Amsterdam, sunt aproximativ 550.000 biciclete.
– 75% din rezidentii din Amsterdam cu varsta de peste 12 ani detin cel putin o bicicleta. Jumatate din acestia o folosesc zilnic.
– 37% din toate deplasarile dintr-un loc in altul sunt facute pe bicicleta, 41% in automobil, 22% prin intermediul transportului public. In centrul orasului, 55% dintre deplasarile de la A la B sunt facute pe bicicleta.
– Peste 50.000 biciclete sunt furate in fiecare an. Obiectivul municipalitatii este de a reduce acest numar cu 40% pana in 2010.
– Centrul de Procesare a Bicicletelor Amsterdam (AFAC) a inregistrat seriile a aproximativ 135.000 biciclete. Cu cat sunt mai multe inregistrate, cu atat cresc sansele ca o bicicleta sa fie gasita dupa ce a fost furata.
– 85% dintre cursele pe bicicleta in Amsterdam sunt mai scurte de 5 km.
– Amsterdam are peste 400 km de piste speciale pentru biciclete.
– Sunt peste 140 magazine de biciclete in oras.
– Nesciobrug este cel mai lung pod pentru biciclete din Olanda (780 m).
– In Amsterdam, sunt peste 20 de parcari de dimensiuni mari pentru biciclete.
– Cei mai multi dintre ciclistii din Amsterdam au un grad de educatie inalt, au venituri mai mari si varsta cuprinsa intre 25 si 55 de ani.
– In fiecare zi, locuitorii din Amsterdam parcurg in total peste 2 milioane de km pe bicicleta.
Initiative pentru Mobilitate Durabila in Amsterdam
– Incurajarea biciclistilor
– Incurajarea utilizarii scuterelor electrice
– Organizarea transportului de marfa cu tramvaiul sau cu bicicleta
– Barci propulsate cu gaz natural
– Autobuze propulsate cu hidrogen
Raluca MIHAILESCU
