Page 64 - revista ZIUA CARGO

Tezaurul de argintărie dacică de la Sâncrăieni
Descoperit în fosta carieră de piatră „7 Noiembrie”, situată între localitățile Sâncrăieni și Jigodin (com. Sâncrăieni, jud. Harghita). A doua jumătate a secolului I
a. Chr., posibil, chiar primele decenii ale secolului I p. Chr. Kantharos (piesa centrală) este un vas cu picior înalt și mânere duble întoarse spre interior, din argint, parțial aurit, decorat cu motive vegetale și geometrice stilizate. Foarte probabil, tezaurul de la Sâncrăieni constituie
o depunere rituală, conținând un set de argintărie
de banchet a unui dinast dac care stăpânea în zona estică a Transilvaniei actuale și a cărui forță economică se baza atât pe controlul veniturilor generate de depozitele de sare, cât și pe taxarea comerțului dintre orașele grecești din zona Mării Negre și interiorul Daciei, realizat prin defileele Carpaților Răsăriteni.
harnașament, din argint, făcând parte din două seturi diferite.
• Rhytonul de la Poroina Mare, jud. Mehedinți – a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. Foarte probabil, a făcut parte dintr-un tezaur sau un inventar funerar, descoperit în condiții necunoscute, înainte de anul 1883.
Eu... basileul
„Prima mențiune a unui dinast get este cea a regelui Charnabon și provine dintr-o tragedie pierdută a lui Sophocles, Triptolemos. Ulterior, o serie de izvoare scrise dar și artefactele arheologice au transmis informații despre conducători ai centrelor de putere, începând cu secolul IV a. Chr.: Dromichaites, Moskonos, Zalmodegikos, Oroles, Rhemaxos, Zoltes, Dapyx și Zyraxes”, se arată în prezen- tarea MNIR dedicată subsecțiunii dinastiilor dacice din cadrul expoziției.
O „creștere a puterii dacilor” este sesizată în secolele II-I a. Chr., în timpul lui Rubobostes (variantă a numelui lui Burebista, la unii autori), primul dinast din perioada clasică a civilizației dacice. Au ajuns până la noi numele a câtorva dintre acești regi, respectiv Burebista, Comosicus, Koson, Scorilos, Duras-Diurpaneus și Decebal. Aceștia se manifestă ca monarhi cu toate prerogativele: au reședințe fortificate, uneori, bat monedă proprie, au o autoritate ce le permite instituirea anumitor interdicții (de exemplu, tăierea viilor pentru combaterea efectelor alcoolismului, în vremea lui Burebista).
Regii daci se manifestă activ și în cadrul relațiilor internaționale, stabilind sisteme de alianță și intervenind în frământările politice de la Roma, în timpul războaielor civile.
Tezaur dacic de brățări regale de aur
Cele două brățări dacice de aur fac parte dintr-un tezaur de șase piese similare, descoperit, în luna martie 1999, pe culmea care străjuiește Zona Sacră de la Sarmizege- tusa. Ulterior, piesele au fost exportate ilegal și recuperate de autoritățile judiciare române, în cooperare cu omologii lor din SUA, Elveția și Germania. În anii 1999-2001, în îm- prejurări similare, au mai fost descoperite alte patru tezaure reunind brățări din același metal, uneori, asociate și cu monede de aur, sau/și cu podoabe și monede de argint, în mai multe locații situate în zona sanctuarelor de la Sar- mizegetusa Regia. Din cele 24 de brățări de aur, au fost recuperate, până în prezent, 13 piese, cântărind 12,6 kg.
Celții
„În a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr., celții pătrund pe teritoriul României, în bazinul carpatic, prezența lor fiind documentată arheologic până în secolul al II-lea a. Chr. Orizontul celtic s-a caracterizat printr-un pronunțat aspect rural, fapt care se reflectă și în practicile funerare. Comunitățile, având un număr mic de indivizi, erau împărțite în grupuri familiale sau clanuri. Așezările cercetate (Ciumești, Cicir, Giarmata etc.) se situează în zonele fertile pe terasele și luncile râurilor. Spre deosebire de așezări, necropolele (Ciumești, Pișcolt, Apahida, Fântânele, Aiud etc.) ocupă, de regulă, poziții mai înalte, din apropierea așezărilor, pentru a putea fi vizibile.
64 .................................................................................................................................................. martie 2023
INEDIT