Page 63 - revista ZIUA CARGO

traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului, până la zorii actualei civilizației europene, într-un teritoriu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor drept «Ultima Frontieră a Romani- tății», locul unde fundația pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.”
Prima epocă a fierului
Începem călătoria noastră în timp, în cadrul expoziției MNIR, cu epoca fierului. „Între secolele al IX-lea/VIII-lea și al VII-lea a. Chr., teritoriul actual al României va fi fost locuit de o populație antică cunoscută sub numele de traci, a căror sorginte se leagă de un grup indo-european nordic. Din punct de vedere arheologic, pentru majoritatea regiunilor din zona Munților Carpați și a Dunării de Jos se cunosc descoperiri tipice culturii Basarabi, caracterizată prin stilul distinct de ornamentare a ceramicii, dar și prin anumite tipuri de obiecte din bronz și fier (arme, piese de port/podoabe și piese de harnașament).”
În această secțiune, putem studia și detalii despre inter- acțiunea băștinașilor de pe aceste meleaguri cu populațiile învecinate sau migratoare, cum ar fi illyrii, sciții și grecii, despre apariția unui nou stil de luptă al elitelor războinice (arcașii călare) sau despre impunerea calului ca simbol al statutului social.
Terra Dacorum
Subsecțiunea este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre (Pontos Euxenios), bazinul Carpatic și fluviul Dunărea. Dezvoltarea acestei civilizații este privită în conexiune cu influențele profunde manifestate asupra sa de civilizațiile cu care au intrat în contact, fiind definiți patru factori catalizatori: influențele celtice pentru zona intracarpatică, prezența elementelor germanice timpurii în zona de est - bastarnii, prezența coloniilor grecești din Pontul Stâng și permanentele contacte cu lumea greco- romană.
Aici, facem cunoștință cu geto-dacii și vecinii lor, cu obiceiurile, credințele și magia, arta, îndeletnicirile și războaiele lor, dar și cu primele lor dinastii și cu „prinții geți de aur și argint”.
Mormintele princiare de la Agighiol și Peretu și Rhytonul de la Poroina Mare
• Tezaurul de la Agighiol, Tulcea – obiecte de aur, argint, fier, bronz și ceramică, datarea fiind atribuită sfârși- tului secolului al IV-lea a. Chr. Printre piesele descoperite, din argint și aur, se remarcă un coif, două cnemide (apă- rătoare de picior), două pocale, cinci phiale (vase plate gen cupe-străchini), dintre care una cu inscripție, numeroase aplice de diferite forme și decorate cu motive zoomorfe (animaliere), nasturi butoni și mărgele.
• Tezaurul de la Peretu – tumul funerar getic, unde au fost descoperite un coif de argint, trei phiale, un aryballos, un rhyton, o strecurătoare și un tub cu destinație nepre- cizată, toate de argint, fragmente ale unui cazan (lebes) și un scut (?), din bronz, arme de fier și bronz, ceramică getică, lucrată cu mâna și la roată, precum și 49 aplici de
Coiful de la Coțofenești
Coif princiar din aur, care aduce lumină asupra lumii elitei tracice care a trăit la nord de Dunăre, în timpul tranziției de la perioada timpurie la cea târzie a primei epoci a fierului (mijlocul secolului al V-lea a. Chr.). Partea frontală este decorată cu o pereche de ochi apotropaici (un element tipic coifurilor getice princiare din secolele V-IV
a. Chr.), iar pe obrăzare sunt redate scene care înfățișează sacrificarea unui miel de către un personaj care poartă un costum în stil oriental, în vreme ce pe partea dorsală sunt figurate animale fantastice: grifoni și sfincși.
martie 2023 .................................................................................................................................................. 63
INEDIT