Ce-i de facut cu cantarul?


Sanctiuni proportionale in functie de cuantumul depasirii greutatii admise, o atitudine nediscriminatorie a controlorilor CNADNR si o retea de drumuri mai bine pusa la punct, sunt cateva dintre solicitarile carausilor care au intrat in dialog direct cu directorul general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, Constantin Grigoroiu, cu ocazia conferintei Ziua Cargo de la Poiana Brasov.

Cantarul CNADNR si modul in care este el folosit a constituit unul dintre cele mai incinse subiecte discutate la Poiana Brasov, Constantin Grigoroiu invitand reprezentantii asociatiilor patronale sa continue discutiile la sediul CNADNR, pentru a fi identificate solutiile in comun.

Carausii acuza faptul ca exista diferente in modul in care controlorii CNADNR adordeaza depasirile, amendandu-i pe cei care au peste greutatea legala cateva sute de kilograme si ignorandu-i pe cei cu depasiri de 20 de tone.

Amenzile trebuie regandite

Nu este normal ca amenda sa fie de 30.000 de lei pentru o depasire de 300 kg, la fel ca pentru una de 20 de tone“, a apreciat Mayer Siegfried, secretar al Asociatiei Patronale a Transportatorilor Europa (APTE) 2002. Iar Constantin Oprea, vicepresedinte al Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT), a subliniat ca sunt probleme chiar mai mari, amenzile putand urca pana la un miliard de lei vechi. „Nu ar fi normal sa fii amendat pentru o depasire de 100 kg, mai ales daca nu depasesti limita de 11,5 tone admisa pe axa. Cu toate acestea, exista chiar un program care te amendeaza si cu un miliard, iar acest lucru mi s-a intamplat personal“, a aratat el.

Propunem amenzi progresive, in functie de cuantumul depasirii, astfel incat o depasire mica sa fie sanctionata cu o amenda redusa sau cu avertisment, iar pentru depasiri de 20 t sa se mearga chiar pana la suspendarea licentei“, a afirmat in acest context Miron Sporea, vicepresedinte APTE 2002.

Verificari cu semnul intrebarii

Mugur Calancea, jurist FORT a abordat, de asemenea, problema neconcordantelor din verificarile metrologice aferente cantarelor utilizate de CNADNR, prezentata pe larg si in numarul din mai al revistei Ziua Cargo. El a precizat ca verificarea metrologica se face de catre Biroul Roman de Metrologie Legala in baza unor norme ce se aplica unor alte tipuri de aparate de cantarit, important de mentionat fiind faptul ca aceste aparate se incadreaza in clasa de eroare a patra. Astfel, verificarea metrologica a sistemelor de cantarire CNADNR trebuie sa se faca potrivit Ordinului 291/23.11.2005 pentru aprobarea NML 059-05, dar se face in baza ordinului 305/23.11.2005 pentru aprobarea NML 056-05. Altfel spus, aparatele de cantarit ale echipajelor mobile de control CNADNR sunt instalatii ce determina sarcina pe axa a vehiculelor rutiere, insa au fost incadrate ilegal in categoria aparatelor de cantarit cu functionare neautomata. In acest context, FORT sustine ca toate amenzile pentru depasirea greutatii aplicate persoanelor fizice sau juridice cu cantare in neregula din punctul de vedere al verificarilor metrologice sunt nule de drept, utilizatorii amendati putand sa se indrepte in instanta impotriva companiei pentru recuperarea prejudiciilor.

In replica, Constantin Grigoroiu a subliniat ca datele prezentate nu sunt corecte, invitandu-i pe reprezentantii FORT la o discutie la sediul CNADNR pe aceasta tema.

Gauri negre in reteaua de interes national

Directorul de logistica al Carpat Cement, Sorin Filip, a scos in evidenta problemele pe care le ridica in continuare Ordinul 355/2010, prin care drumurile de interes national au fost aduse la portanta de 11,5 tone pe axa, care nu include segmente importante de drum, ce nu pot fi ocolite. „Pot da, de exemplu, podurile de pe raza Comunei Oituz, care blocheaza accesul pe DN 11, drum deschis traficului european, fara sa se dea o ruta ocolitoare la portanta de 11,5 tone. De asemenea, desi DN 15, care face legatura intre Reghin si Bacau, apare ca drum cu portanta 11,5 t, pe tronsonul intre coada lacului la Bicaz si Orasul Bicaz este o restrictie permanenta de 13 tone pentru masa totala. O restrictie similara este aplicata si pe drumul de la Piatra Neamt catre Bacau, din cauza unor poduri care nu s-au reparat de 6-7 ani. In plus, o multime de orase importante au ramas fara un acces cu o portanta corespunzatoare: Hunedoara, portul Oltenita, Dorohoi etc. Ba mai mult, din aceasta lista, care include drumurile cu portanta 11,5 t, este omis si DN 1A Bucuresti – Ploiesti – Brasov, singurul pe care pot merge camioanele pe ruta Bucuresti – Brasov“, a explicat el, mentionand ca nu s-a intreprins nimic pentru remedierea situatiei, in ciuda demersurilor repetate facute catre autoritati.

Rovinieta pentru coada

Si plata rovinietei, chiar si atunci cand stai la coada la Nadlac pentru a iesi din tara, a reprezentat un punct adus in discutie de carausi. Vicepresedintele Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, Ion Lixandru, a propus, in acest context, sa se stabileasca o distanta pentru care rovinieta sa nu fie obligatorie langa granita, tinand cont de blocajele care se produc la Nadlac. De altfel, el a precizat ca va urmari rezolvarea problemelor ridicate de carausi Companiei de drumuri, tinand cont de recenta sa numire ca membru cu statut de observator in Consiliul Director al CNADNR in calitate de reprezentant al transportatorilor.

Proiecte in derulare

In ceea ce priveste programul de constructie de autostrazi, directorul general adjunct CNADNR a afirmat ca sunt in executie un numar de 277,27 km, reprezentand sectiunile de autostrada Cernavoda – Constanta (51,82 km) By pass Constanta (22,1 km), Bucuresti – Moara Vlasiei – Ploiesti (62 km), Arad – Timisoara (32,25 km), By Pass Arad (12,3 km), Deva – Orastie (32,8 km), precum si o sectiune din autostrada Tran-silvania, Suplacu de Barcau – Bors (64 km).

De asemenea, au fost semnate contracte de executie pentru un numar de 98,17 km pentru mai multe sectiuni de autostrada: Nadlac – Arad si drum de legatura (39,16 km), Timisoara – Lugoj (lot 1- 9,5 km), Lugoj – Deva (lot 1 – 27,4 km), Orastie – Sibiu inclusiv By Pass Sebes (lot 3 – 22,11 km). In paralel, au fost finalizate licitatiile pentru un numar de 85,56 km, respectiv sectiunile: Timisoara – Lugoj (lot 2- 25,62 km), Orastie – Sibiu, inclusiv By Pass Sebes (loturile 1, 2 si 4 – 59,94 km), contractele de executie urmand a fi semnate dupa solutionarea contestatiilor depuse. Constantin Grigoroiu a estimat ca in luna iunie se va demara licitatia pentru sectiunea de autostrada Lugoj – Deva (loturile 2+3 – 72,1 km).

Pe de alta parte, la nivelul lunii mai, se aflau in executie lucrari de reabilitare/modernizare pe un numar de 1.957,568 km de drumuri nationale.

Alexandru STOIAN

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.