EPOPEEA INTERJUDEȚENELOR: Lupta dintre trecut și viitor

Cel mai dezbătut subiect al Conferinței ZIUA CARGO a fost, fără îndoială, legat de legislația pentru transportul interjudețean.

Chiar înainte de începerea evenimentului, reprezentanții patronatelor au avut o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă și au stabilit modificările dorite/solicitate pentru a putea debloca actul normativ ce stabilește tranziția către liberalizare.

Amintim faptul că actul normativ rămăsese blocat la nivelul Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.

Imediat după Conferința ZIUA CARGO, a avut loc o întâlnire la Ministerul Transporturilor, unde a fost realizată o minută prin care au fost stabilite modificările finale ce urmează să fie aduse actului normativ.

Minuta întârziată

O modificare importantă stabilită este legată de capătul de traseu, care devine stația de plecare sau stația de destinație a unui traseu, și nu localitatea.

Interesant este faptul că dispare vechimea maximă obligatorie pentru prelungirea valabilității cu încă trei ani a licențelor de traseu valabile în actualul program de transport. Un aspect care va fi, cu siguranță, apreciat de deținătorii de licențe de traseu… ne întrebăm doar dacă nu este puțin cam târziu anunțată această schimbare. De fapt, foarte târziu! Un deținător de licență care opera cu un vehicul mai vechi de 12 ani ar fi trebuit, deja, să își asigure achiziționarea unui autovehicul mai nou.

Și acum intrăm în zona interesantă – „Cererile de acordare a autorizațiilor de transport persoane național pentru un serviciu regulat interjudețean, pentru o cursă de pe un anumit traseu, vor putea fi depuse cu respectarea unui decalaj de minimum 30 de minute față de orele de plecare din capetele de traseu, prevăzute în graficele de circulație anexe la autorizațiile de transport persoane național emise.”

Însă capetele de traseu sunt stațiile de plecare… În aceste condiții, apare întrebarea dacă nu avem, de fapt, o deschidere aproape totală a pieței, în special pe zona traseelor lungi? Practic, ce protecție mai are un transportator deținător de licență din actualul program, în condițiile în care, aparent, orice alt operator ar putea pleca către aceeași destinație la aceeași oră, doar dintr-o altă stație?

Există și o excepție, legată de traseele scurte. Astfel, „în cazul traseelor cu un parcurs mai mic de 120 km, orele de plecare din stațiile intermediare solicitate trebuie să respecte un decalaj de minimum 30 de minute față de orele de plecare din stațiile intermediare comune, prevăzute în graficele de circulație anexe la autorizațiile de transport persoane național emise pentru servicii regulate interjudețene.”

Conform minutei, „după expirarea programului de transport interjudețean în vigoare, autorizația de transport persoane național se va elibera în ordinea înregistrării cererilor operatorilor de transport rutier care solicită efectuarea unor servicii regulate, pe o cursă de pe un anumit traseu…”

Iar „autobuzele nominalizate de operatorii de transport rutier, în vederea obținerii autorizațiilor de transport persoane național, cu valabilitate până la data de 30.06.2026, trebuie să dețină copie conformă în termen de valabilitate, să fie clasificate pe categorii, să fie dotate cu instalație de aer condiționat, să fie deținute în proprietate, leasing, în baza unui contract de vânzare în rate sau în baza unui contract de închiriere.”

Bariera celor 12 ani vechime maximă pentru autovehicule revine, din 2026.

„Autobuzele nominalizate de operatorii de transport rutier în vederea obținerii autorizațiilor de transport persoane național, cu valabilitate din data de 01.07.2026, trebuie să dețină copie conformă în termen de valabilitate, să fie clasificate pe categorii, să fie dotate cu instalație de aer condiționat, să fie deținute în proprietate, leasing, în baza unui contract de vânzare în rate sau în baza unui contract de închiriere. respectiv să nu aibă o vechime mai mare de 12 ani la sfârșitul perioadei de valabilitate a autorizației de transport persoane național.”

Suntem în întârziere cu acest act normativ?

„Cu minimum 30 de zile înainte de data expirării perioadei de valabilitate a licențelor de traseu pentru servicii regulate interjudețene eliberate cu valabilitate până la data de 30.06.2023, operatorii de transport vor putea depune cereri de eliberare a autorizațiilor de transport persoane național în baza licențelor de traseu valabile până la data de 30.06.2023.”

Minuta, odată semnată la Ministerul Transporturilor, a plecat către Guvern, de unde va lua calea Parlamentului. Însă, probabil și din cauza sărbătorilor… Totul se tărăgănează și, dacă luăm în calcul perioada realizării normelor de aplicare a acestei legi și discuțiile pe marginea acestora…

Este probabil ca data de 1 iulie (expirarea licențelor de traseu) să ne găsească cu „temele nefăcute”. În această situație, pentru a evita pierderea valabilității licențelor, ar putea fi necesară o prelungire cu câteva luni a actualului program de transport interjudețean.

Însă, atunci când vorbim despre întârziere, principalul neajuns nu vine din faptul că riscăm acest decalaj, de câteva luni, între intrarea în vigoare a actului normativ și a normelor aferente, ci din predictibilitate… sau mai corect spus, lipsa acesteia.

Viitor incert

Viziunea autorităților în privința transportului național rutier de călători ar fi trebuit clarificată cu cel puțin un an în urmă, iar legislația finalizată cu cel puțin șase luni înaintea expirării actualului program de transport interjudețean. Doar astfel am fi putut avea planuri de afaceri deja proiectate și oportunitatea ca un nou sistem să aducă, încă de la început, o creștere în volum și calitate a serviciului de transport, la nivel național. Ar fi însemnat un plus pentru călători și ar fi avantajat inițierea investițiilor (atât de necesare) pe segmentul transportului rutier național.

Din păcate, s-a mers pe principiul „rezistenței minime”, cu discuții purtate cu discreție, duse până în ultimul moment, pentru a lăsa puțin timp unor dezbateri publice, și un rezultat final care pare, mai degrabă, o încercare de a împăca legislația europeană cu criticile Consiliului Concurenței și presiunile venite din partea patronatelor.

Este grăitor faptul că, în timpul Conferinței ZIUA CARGO, au fost exprimate opinii diverse, legate de posibile evoluții ale pieței, în urma noului sistem de funcționare. Practic, în rândul transportatorilor, pot fi identificate câteva curente de opinie, în legătură cu ce și-ar dori, însă modul în care va evolua piața… Aparent, suntem în fața unei mari așteptări, pe ideea „să vedem ce vor face ceilalți”.

În acest context, era firesc ca fiecare dintre părțile implicate în elaborarea actului normativ să revendice victoria. Cei care își doreau prelungirea valabilității actualelor licențe de traseu au primit această satisfacție, deși nu este foarte clar ce protecție vor mai asigura aceste hârtii după data de 1 iulie 2023. Cei care își doreau liberalizarea consideră că piața deja se va deschide destul de mult, pentru a permite dezvoltarea firmelor care doresc să investească pe acest segment.

În cadrul evenimentului, au fost formulate și o serie de îngrijorări. S-a folosit termenul de „canibalizare”. Sunt transportatori care consideră că o piață cu prea puține reguli ar duce la manifestări concurențiale nesustenabile. Fără respectarea unor grafice stabilite și impunerea unor bariere pentru accesarea pieței (capacitate, siguranță etc.) apare riscul „curselor” pe șosele între șoferii de microbuze/autobuze, pentru a ajunge primii în stația următoare. Nici manifestările violente nu au fost excluse, sau șoferii care ar putea, pur și simplu, să înceapă activitatea de transport pe cont propriu, cu posibile compromisuri majore la capitolul siguranță rutieră, stare tehnică a autovehiculului, respectarea timpilor de condus, fiscalitate etc. O parte dintre aceste temeri sunt cu atât mai justificate, cu cât au corespondență în istoria unor ani trecuți, când asemenea fenomene s-au manifestat în piață. Pe de altă parte, autoritățile par, mai degrabă, să meargă pe principiul unei deschideri controlate a pieței, ceea ce, teoretic, ar trebui să diminueze aceste riscuri.

Nu lipsesc nici vocile care solicită o liberalizate completă și rapidă. Până la urmă, cei mai pricepuți manageri, cele mai reușite investiții, cele mai bune servicii ar trebui să fie principalele elemente care să asigure succesul și pe piața transportului de călători, iar intervenția exagerată a statului nu face decât să blocheze o evoluție firească și necesară. Iar timpul este esențial, în condițiile în care mașina personală și, în curând, trenul câștigă tot mai mult teren. Modelul liberalizării transportului internațional a fost evocat în timpul conferinței.

Îngrijorarea privind acapararea transportului național de către companii străine a rămas, de asemenea, la un nivel destul de ridicat.

Privind strict din perspectiva oportunităților de a crește numărul călătorilor, sunt câteva elemente pe care majoritatea operatorii români de transport nu pare încă pregătită să le ia în calcul:

  • Investiții în mijloace de transport noi și confortabile – așa cum am afirmat deja, lipsa predictibilității a dus nivelul investițiilor la minimum.
  • Sisteme moderne de comunicare și comercializare a serviciului de transport – capitol la care piața a rămas mult în urmă.
  • Dezvoltarea capacității de colaborare între transportatori – fără asigurarea unui traseu predictibil (cost, calitate, siguranța schimbării mijlocului de transport etc.), mulți călători vor căuta soluții alternative de transport.

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.