O analiză a situației actuale scoate în evidență câteva concluzii. 1. Suntem condamnați să valorificăm oportunitățile pe care le avem, pentru a nu fi loviți iremediabil. 2. Măsurile generale gândite de Guvern sunt insuficiente pentru sectoarele de turism și transport persoane. 3. Dacă scoatem ștecherul din priză, este foarte posibil să descoperim că priza nu mai este a noastră, atunci când o să vrem să îl reconectăm.
Despre o realitate care nu seamănă cu nimic din ceea ce am cunoscut până acum, dar și despre ieșirea din criză a sectoarelor de turism și transport persoane am stat de vorbă cu Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK Romania).
Egalitate cu operatorii aerieni?
„Din păcate, până în acest moment, nu am văzut decât măsuri generale, iar șomajul tehnic, amânarea unor rate la bănci sau a plății unor impozite sunt binevenite, dar inadecvate și insuficiente pentru firmele din sectoarele de transport persoane sau turism, care au fost, efectiv, lovite în plin de tsunami.”
Președintele AHK Romania a apreciat că firmele care furnizează servicii de transport rutier de persoane ar trebui să se afle într-o postură similară cu operatorii români de transport aerian, pentru care statul ia în calcul soluții personalizate de susținere. „TAROM ar avea nevoie, mai degrabă, de o restructurare masivă și, pe de altă parte, nu văd nicio diferență de importanță între operatorii de transport aerian și cei de transport rutier. Poate doar din punctul de vedere al numărului de persoane transportate, dar nici aici diferența nu este foarte mare”, a menționat președintele AHK Romania.
„Din păcate, ritmul în care statul lucrează la soluții personalizate de ajutor este foarte lent și riscăm să adunăm cioburi de pe jos. Dacă nu va exista un program real de ajutor, multe companii se vor împotmoli, la câteva luni de la reînceperea activității, sau, cel mai târziu, la sfârșitul anului”.
Iar colacul de ajutor de la stat ar trebui astfel gândit încât să fie suficient măcar pentru companiile care s-au dovedit sustenabile și care nu au fost închise din motive de management, ci ca urmare a deciziei autorităților.
„Din păcate, există și companii care nu au fost sustenabile nici înaintea pandemiei, care nu au gândit niciodată pe termen lung și nu au pus de-o parte rezerve. Din acest punct de vedere, ar trebui să luăm exemplul companiilor germane, care știu să economisească atunci când le merge bine. Sună cumva arogant, dar dacă nu ai un plan de continuitate, după 10 ani de creștere, ai o problemă de management. Noi, românii, gândim pe termen scurt, nu capitalizăm firmele, suntem, în general, firme relativ sărace, cu patroni relativ bogați”, a mai apreciat Dragoș Anastasiu.
Care ar fi măsurile potrivite?
Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, statul ar trebui să își asume, și la bine, și la greu, poziția de partener, în condițiile în care companiile trimit, în fiecare lună, bani la stat. Iar măsurile de ajutor ar trebui să ofere o flexibilitate maximă.
„Pentru a-și atinge scopul, ajutoarele suplimentare ar trebui să vizeze, în special, sectoarele cu un rol de repornire important, transportul și turismul aflându-se în poziții de top, din punctul de vedere al importanței. Nu suntem un stat cu resurse mari, nu ne putem permite ajutoare de tip german sau american, pentru că avem vistieriile goale, cu toate acestea avem creativitate și resurse umane și putem trece împreună prin aceste probleme”, a concluzionat președintele AHK Romania.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
