Nu, nu este vorba despre binecunoscuta serie de cărți a lui George R. R. Martin, care stă la baza și mai popularului serial „Game of Thrones”. Ci despre o țară, o destinație care poate fi perfectă pentru o vacanță pentru cei care doresc să fugă de caniculă. Și, cum în acest număr avem și o secțiune specială destinată „temperaturii controlate”, avem onoarea de a vă prezenta Islanda, insula vulcanilor activi, a izvoarelor geotermale, a câmpurilor de lavă întărită… și a ghețarilor.
Dar, în ciuda latitudinii mari și a apropierii de Cercul Polar, Islanda are o climă temperată, iar temperaturile de pe timpul verii pot fi foarte plăcute, media fiind de 15-20 grade C. Clima variază de la o zonă la alta a insulei. În general, coasta Sudică este mai caldă, mai umedă și mai vântoasă decât Nordul insulei.
Înălțimile din centru sunt cele mai reci zone ale țării. Șesurile interioare din Nord sunt cele mai aride. Iarna cade mai multă zăpadă în Nord decât în Sud. Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată a fost de 30,5 °C la 22 iunie 1939, la Teigarhorn, pe coasta de Sud-Est. Cea mai scăzută a fost de −38 °C la 22 ianuarie 1918, la Grímsstaðir și la Möðrudalur, în Nord-Est. Recordurile de temperatură pentru Reykjavík sunt de 26,2 °C, la 30 iulie 2008, și de −24,5 °C, la 21 ianuarie 1918.
Aspersoare naturale
Unul dintre cele mai interesante obiective de vizitat în Islanda este gheizerul… Geysir, din partea de Sud-Vest a țării. De fapt, acest nume stă la originea denumirii în limba română (și în alte limbi europene) a acestui tip de izvor, care se caracterizează prin erupții intermitente de apă termală, acompaniate de abur.
Erupțiile de la Geysir pot arunca apă fiartă până la o înălțime de 70 m în aer, dar acestea pot fi neregulate și chiar se pot opri pentru câțiva ani la rând. Cercetările arată că gheizerul a fost activ timp de aproximativ 10.000 ani și că activitatea acestuia este influențată de cutremure.
În 1845, a înregistrat o înălțime de 170 m, în 1910 erupea o dată la 30 minute, cinci ani mai târziu – o dată la șase ore și în 1916 erupțiile au încetat. În 1935, a fost săpat un canal în jurul marginii „supapei” gheizerului, ceea ce a cauzat o revitalizare. În timp, canalul s-a înfundat cu silica și erupțiile au devenit din nou rare. În 1981, canalul a fost curățat din nou, iar erupțiile au putut fi stimulate, la ocazii speciale, cu… săpun, practică abandonată din rațiuni de mediu în anii 90.
Apoi, un cutremur în anul 2000 a revitalizat gheizerul, care a erupt până la o înălțime de 122 m timp de două zile. În prezent, erupe cam de trei ori pe zi.
Un alt gheizer din apropiere, Srokkur, erupe mult mai des decât Geysir, o dată la câteva minute, până la o înălțime de 30 m. În plus, mai există vreo 30 gheizere mai mici, precum și lacuri termale.
Împreună cu Parcul Național Þingvellir și cascada Gullfoss, gheizerele fac parte din așa-zisul Cerc de Aur – cea mai cunoscută rută turistică din țară.
Gullfoss este o cascadă situată pe râul Hvita, care izvorăște din lacul glacial Langjokull. Numele înseamnă „Cascada de Aur”, deoarece sedimentele glaciale din apă strălucesc auriu în lumina soarelui. Căderea de apă are o înălțime de 32 m, în două trepte.
Falii și lagune albastre
Dacă doriți să vedeți cum vă simțiți între două plăci tectonice, nu trebuie să ratați fisura Silfra, din Parcul Național Þingvellir, la granița tectonică dintre plăcile Nord Americane și Euro-asiatice (unde se poate face și snorkeling între plăci!!).
Pe măsură ce plăcile tectonice se depărtează (cu câte 2 cm pe an), se acumulează tensiune între masele de pământ și, din când în când, au loc cutremure, care produc, la rândul lor, fisuri.
În cazul Silfra, fisura este traversată de ape, provenind de la al doilea ghețar ca mărime din Islanda, Lángjökull, care ajung aici după o călătorie cuprinsă între 30 și 100 ani, subterană și supraterană, printre roci vulcanice. Silfra este situată la 52 km de Reykjavik.
Un alt obiectiv interesant este Laguna Albastră, un rezultat al activității vulcanice a insulei.
În mijlocul câmpiilor de lavă din Parcul Național Svartsengi, apare dintr-o dată o lagună cu apă termală, care vine de la o adâncime de 2.000 m, albastrul apei contrastând cu albul de silica și negrul câmpiei.
Această apă este încărcată de minerale, silica și alge și este benefică pentru piele și de ajutor în relaxare. Parte din lagună este amenajată ca stațiune și clinică pentru psoriazis.
Nu în ultimul rând, trebuie menționate lacurile glaciare, plajele vulcanice care amintesc de peisajele selenare, cum ar fi Reynisfjara, peșterile de lavă întărită sau vulcanii activi, ca să nu mai povestim despre reperele culturale și monumentele antropice ale unei țări cu cea mai rarefiată populație din lume, dar care a reușit să își revină rapid și complet din totala prăbușire a sistemului bancar, în 2008, și care, în prezent, ocupă locuri de frunte la nivel mondial la capitolul stabilitate economică, politică și socială.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
