Transportatorii au fost ascultaţi de ministrul Ioan Rus: tronsonul Sibiu-Piteşti a fost prins ca autostradă în proiectul final al Master Planului General în Transporturi.
Documentul a fost prezentat public de ministrul Ioan Rus la mijlocul lui ianuarie şi va fi dezbătut până în februarie la comisiile de specialitate ale Parlamentului, apoi aprobat prin lege şi trimis Comisiei Europene, pentru obţinerea finanţării în exerciţiul bugetar 2014-2020. Investiţiile în infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală sunt proiectate însă până în anul 2030.
La capitolul „rutier“ sunt prevăzute în Master Plan 725 km de autostradă, 184 km de autostradă fazată (mai întâi ca drum expres) şi 1.809 km de drum expres. Costul total al celor 2.700 de km este estimat la 28,6 miliarde euro, cu tot cu TVA. Sursele de finanţare sunt: 6 miliarde de euro din finanţări europene şi cofinanţări din Bugetul de Stat; 4 miliarde de euro din acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private. „Există şi surse BEI, BERD, Banca Mondială, pe care nu le-am valorificat până acum cum se cuvine“, a precizat ministrul Transporturilor.
Prin programele cu finanţare europeană, România are la dispoziţie 1 miliard euro pentru 2007-2013 (perioadă extinsă până la sfârşitul lui 2015) şi 5 miliarde de euro pentru 2014-2020.
Proiectul Master Planului, lansat în dezbatere publică la 1 octombrie anul trecut, a stârnit critici acerbe din partea transportatorilor, după ce tronsonul Piteşti-Sibiu apărea ca drum expres „într-o primă fază, urmând ca în anul 2020 să devină autostradă“. Între timp, ministrul Ioan Rus a cumpănit şi a decis să ia în considerare criticile transportatorilor, dar şi recomandările experţilor CE – fără de care nu obţinem finanţare -, potrivit cărora Coridorul I Paneuropean trebuie întregit.
„Au fost identificate câteva proiecte critice, precum Valea Oltului, şi în următoarele două săptămâni (începutul lui februarie – n.r.) avem câștigătorul pentru studiul de fezabilitate la Autostrada Pitești – Sibiu. (…) Găsim resurse financiare și ne ducem direct cu autostradă, dat fiind că în zona respectivă de munte, înaltă, este complicat să refaci şantierele şi s-o tranformi din drum expres. Am analizat cu maximă corectitudine și vom intra direct, începând de la Curtea de Argeș – Sibiu“, a precizat Ioan Rus, adăugând că lucrările vor dura 4 ani.
Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, tot autostradă
Un alt proiect, cerut insistent de FORT – Euroregiunea Nord-Est, este autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. „Ne-am angajat că rezolvăm și problemele de dezvoltare economică a unor regiuni care astăzi sunt în dificultate pentru că nu există o infrastructură rutieră ca suport pentru dezvoltare.
Și atunci dăm drumul anul acesta la autostrada Ungheni – Iași – Tg. Neamț și de la Tg. Neamț la Tg. Mureș, variantă de autostradă fazată (…) astfel încât în 2018 toate regiunile istorice ale României să fie legate între ele prin autostradă sau drum expres“, a anunţat ministrul Transporturilor.
În proiectul iniţial al Master Planului, tronsoanele Paşcani – Iaşi – Ungheni (75 km) şi Târgu Mureş – Paşcani (280 km) figurau ca viitoare drumuri expres, estimate la 450 milioane euro, respectiv 3,65 miliarde euro, fără TVA. Pe tronsoanele Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (100 km) şi Târgu Mureş – Târgu Neamţ (211 km) se află deja în derulare licitaţii pentru revizuirea studiilor de fezabilitate.
Priorităţi pentru 2015 şi 2016
Ministrul Rus mai are ca priorităţi pentru anul acesta finalizarea a 50 de km de autostradă, iar pentru anul viitor, 200 de km: „În acest moment, avem spre 700 km de autostradă în operare. Deschiderile programate în acest an sunt lotul 2 de la Nădlac – Arad (16,6 km), lotul 2 Timişoara – Lugoj (25,7 km), Gilău – Nădăşelu (8,7 km) şi 4,9 km pe autostrada Bucureşti – Ploieşti (conectarea cu Capitala – n.r.).
În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe: Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care ar putea fi finalizată în 2017; pe Cluj – Târgu Mureş, Târgu Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov în situaţia în care vom fi extraordinari de activi; dacă nu, în 2017.“
Altă ambiţie a ministrului pentru anul acesta este „demararea lucrărilor de extindere a actualului DN 7 Pitești – Sibiu cu banda a treia din loc în loc, pentru fluidizarea traficului“. „Asta înseamnă că nu te duci 50 de km în spatele unui TIR. Te duci 5 km, după aia iar apar 3 km de trei benzi, o a treia bandă reversibilă. Ușurăm circulația“, a explicat el.
Ioan Rus a arătat că şi pe DN1 au fost identificate mai multe zone, unde se poate face a treia bandă: „Şi dacă te duci de la Comarnic la Brașov există zone unde este a treia bandă. Dacă s-a stricat TIR-ul, stă pe dreapta, nu încurcă toată circulația. Costurile se vor duce spre 100 de milioane de euro.“
Ministrul a mai spus că după revenirea „cu arme şi bagaje“ la Ministerul Transporturilor printr-o Ordonanţă de urgenţă aprobată în 14 ianuarie, CNADNR va trebui să prezinte un plan de management. „În 25 de ani, n-am avut niciodată“, a arătat el.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a cerut publicarea pe site-ul instituției a tuturor detaliilor publice ale negocierilor pentru construirea autostrăzii Comarnic-Brașov, astfel încât decizia privind demararea lucrărilor să fie luată până în 15 februarie. Totodată, premierul vrea ca Master Planul să aibă un consens încheiat între toate forţele politice, pentru minimum 10 ani.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
