Furturile continuă să reprezinte o problemă pentru imaginea firmelor autohtone de transport. Sunt deja clienți la nivel european care refuză să lucreze cu operatori români.
Astăzi, informația circulă între companii. Chiar dacă șoferi români implicați în furturi migrează inclusiv către companii din Vest, adoptând aceleași practici, situație, în care nu îi mai pot fi asociați cu operatorii din România, impactul de imagine rămâne. Răul a fost făcut, iar firmele autohtone sunt cele care suferă.
În același timp, sunt firme românești implicate în astfel de infracțiuni (create chiar pentru a asigura o platformă optimă pentru a putea fura) care migrează către alte țări, tocmai pentru a ieși din acest „embargo”, dar, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor fi identificate și măsurile vor fi aplicate.
Datorită tehnologiei, foarte mulți mari clienți de transport pot să identifice trenduri legate de rute, transportatori, șoferi, numere de înmatriculare ale camioanelor și să creeze o imagine completă asupra riscurilor.
Dispun, astfel, de o vizibilitate care le permite să spună că un anumit șofer sau un anumit camion are o problemă.
De cealaltă parte, răspunsul foarte slab al cărăușilor care identifică astfel de practici ilicite în rândul angajaților generează probleme suplimentare. Concret, în momentul în care sunt prinși hoți, răspunsul nu este astfel gândit încât să descurajeze alte acțiuni similare. Iar acest lucru este valabil atât la nivel de autorități, cât și la nivel de angajatori. Ar trebui făcut mai mult!
Motivații și tehnici
Infractorii nu vin în companie pentru salariu sau pentru o carieră, ci pentru oportunități. Printre multiplele tehnici folosite de ei pentru a alege un nou angajator „victimă” se numără și phishingul, prin care vânează, practic, informațiile de care au nevoie, pentru a lua o decizie potrivită. De exemplu, se întâlnesc doi șoferi într-o parcare și unul îl trage de limbă pe celălalt în privința companiei, a încărcăturii, a traseului etc. Întoarce, apoi, discuția și se plânge de propriul loc de muncă, întrebându-l pe celălalt dacă firma lui nu are un post și pentru el. Sunt oameni care își construiesc accesul și vânează oportunitatea, adică o anume combinație dintre clienții companiei și compania de transport în sine.
Ce se poate face?
Firmele corecte de transport sunt în aceeași măsură victime ca și clienții, în foarte multe situații. Inclusiv beneficiarii înțeleg acest lucru. Iar atunci când vorbim de parteneriate strategice, abordarea este total diferită față de o livrare spot sau ad-hoc.
În paralel, șoferii trebuie formați. Există o „Listă albă a șoferilor”, în care se creează o legătură între companie și șofer, unde există comunicare, există congruență între valorile lui și valorile companiei, iar evaluarea este una corectă care motivează, în mod pozitiv, conducătorul auto. Cred în apropierea dintre companie și șofer și în creșterea acestuia. Iar atunci când îi spui că ai format șoferi de 5 stele, înseamnă că ai în spate mii de curse efectuate cu succes, fără incidente.
În paralel, există și standardele TAPA, cu cerințe care nu se adresează direct șoferilor, dar includ și aspecte legate de șoferi. Sunt cerințe disponibile gratuit pe site-ul organizației, pe care oricine le poate folosi și se poate inspira, chiar dacă nu dorește neapărat să fie certificat.
Garanții suplimentare
Există, la un anumit nivel, operatori care oferă clienților garanții suplimentare de securitate, ceea ce înseamnă că sunt și clienți care plătesc pentru aceste servicii. Vedem din ce în ce mai multe companii care, aparent, nu au niciun fel de problemă cu furturile, dar care devin membri TAPA, se interesează, sunt active, doresc să participe la acțiunile organizației, să construiască.
De ce? Pentru că riscurile sunt deja ridicate și se află în creștere, în condițiile în care sunt targetate tot mai multe firme din domenii diferite.
În prezent, multe companii de transport primesc solicitări suplimentare privind securitatea de la clienți, sau este stipulată, în cadrul licitațiilor, cerința de a dispune de o certificare TAPA. Este o practică pe care o s-o vedem din ce în ce mai mult. Dacă conferințele TAPA aveau, în urmă cu 5 ani, 100-200 de participanți, astăzi sunt peste 500 de reprezentanți ai companiilor în cadrul acestei conferințe, în special din rândul clienților de transport.
Ionel POPA
TAPA PSR LEAD
