Tendințe în piața românească de logistică

ARILOG, în colaborare cu Smart ID și Zebra, a realizat, în 2021, un studiu, care a avut ca scop evaluarea tendințelor și inovațiilor, a inovațiilor și a problemelor cu care se confruntă companiile din logistică, în special cele din domeniul depozitării. Câteva dintre concluziile acestui studiu au fost prezentate în numărul ZIUA CARGO din noiembrie 2021. Acum, revenim cu câteva date interesante despre piața românească de depozitare.

Chestionarul care a stat la baza cercetării de piață a fost trimis către 354 de persoane, directori generali și directori departamentali ai unor companii din logistică, transporturi, producție (FMCG, automotive, fashion, ambalaje), construcții, pharma și retail. Dintre acestea, au răspuns 118 persoane, în perioada 10 iunie-16 iulie 2021.

Câte depozite operează logisticienii români?

  • Studiul ARILOG subliniază faptul că jumătate dintre respondenți, 50,85%, operează între 2 și 5 depozite, iar, dintre aceștia, aproape jumătate – 43%, operează depozite cu suprafețe cuprinse între 5.000 și 15.000 mp.
  • O altă categorie de respondenți, cu capacitate mai mare de 6 depozite, este reprezentată de companii de distribuție care livrează servicii sub 48 h. Aceste companii sunt nevoite să coordoneze depozite regionale pentru atingerea aceluiași nivel de serviciu.
  • 80% dintre respondenți operează de până în 50.000 mp.
  • 5% din totalul respondenților au depășit deja suprafața de depozitare de 100.000, respectiv 200.000 mp. Sunt companii care oferă servicii de depozitare la interior pentru bunuri generale. Cei mai mulți dintre respondenții din această categorie se regăsesc în industriile retail și FMCG, un motiv în plus pentru ca suprafața de depozitare să includă și zone de depozitare cu temperatură controlată.
  • Toți respondenții care operează suprafețe de depozitare de peste 200.000 mp își desfășoară operațiunile in-house, fără a apela la un furnizor de servicii logistice integrate.
  • Trei sferturi dintre participanții la studiu oferă în principal depozitare la interior.
  • Depozitarea mixtă a fost menționată de aproape o cincime dintre respondenți – 19,49%. Furnizorii de utilități și retailerii de DIY utilizează depozitare mixtă.
  • În general, sunt puține industriile care utilizează depozitarea la exterior (cele de materii prime și materiale de construcții).

Majoritatea operatorilor chestionați desfășoară activități de management al stocurilor și comenzilor și management al retururilor. Activitățile mai puțin reprezentate sunt managementul comenzilor la furnizori, operațiunile vamale și cele de call center.

Activități de transport desfășurate de respondenți

Cele mai importante costuri

  • Peste 70% din costurile operaționale ale unei companii logistice se regăsesc în forța de muncă (40%) și transport (31%).

Piața suferă de o lipsă acută de expertiză, dar sunt extrem de puține companii care au dezvoltat sisteme de măsurare a pierderilor datorate lipsei de competențe.

  • Realizând o corelare cu dimensiunea spațiilor de depozitare operate de participanții la studiu, pentru companiile care au spații de peste 100.000 sau 200.000 mp, cea mai mare categorie de cost o reprezintă operațiunile de transport.
  • Depozitele mici, sub 5.000 mp, sunt afectate majoritar de costurile cu forța de muncă, iar companiile care operează suprafețe între 15.000 – 50.000 mp consideră că, în egală măsură, cele mai mari costuri sunt cele cu forța de muncă și cele cu serviciile de transport.

Gradul de tehnologizare

  • Rezistența la schimbare, considerată a fi cea mai mare barieră în procesul de digitalizare, este rezultatul unui nivel de maturizare redus al economiei și al unui nivel redus de educație la toate nivelurile, din perspectiva schimbării.
  • Așa cum era de așteptat, majoritatea participanților la acest studiu, 85,71%, au implementat un WMS, restul până la 100% se regăsesc în cei 15% care au în plan o implementare de WMS în viitorul apropiat.
  • Jumătate dintre respondenți au declarat că dețin și Sistem de Management al Transporturilor. Deoarece sunt companii care nu organizează și nu gestionează activitățile de transport, această investiție nu este utilă.
  • Sistemele de raportare de tip BI câștigă teren într-un ritm accelerat, mai ales că devin accesibile ca preț.
  • Sistemele de facturare și încasare POS sunt menționate de aproape 100% dintre respondenți, companii de retail. Aceste soluții sunt nefolositoare pentru companiile industriale și, în special, pentru cele de producție.
  • Sisteme mai puțin implementate se regăsesc în zona de productivitate, management personal (cei care au nevoie de obicei externalizează activitatea) și în zona de administrare a operațiunilor în exteriorul clădirilor, precum Planificarea la Docuri și Managementul Curții.

Cum arată viitorul?

  • 73,21% dintre respondenți susțin că, pe termen scurt și mediu (până în 2025), lanțul de aprovizionare va fi modelat de automatizare.
  • 63,39% consideră că o tendință majoră va fi și multi-funcționalitatea depozitelor, pentru a deservi toate tipurile de comenzi și pentru a respecta timpii de comandă.
  • Doar 30,36% dintre respondenți au încredere în conversia distribuitorilor în operatori logistici.
  • 41% consideră o certitudine crearea unor centre de livrare în orașe, tendința manifestându-se din ce în ce mai pregnant, în special în orașele cu o densitate mare a populației și cu restricții de transport.
  • 37 dintre cei 88 intenționează să implementeze, în compania în care activează, sisteme de Reporting & Analytics, 23 mizează pe Dock Scheduling și numai 17 pe tehnologia RPA.

Bariere în procesul de digitalizare

Industrii deservite de participanții la studiu

  • Bunuri generale 56,78%
  • Temperatură controlată 26,27%
  • Materii prime pentru diverse mărfuri 15,25%
  • Îmbrăcăminte 14,41%
  • Produse farmaceutice 11,02%
  • Mărfuri periculoase 11,02%
  • Mărfuri îmbuteliate 10,17%
  • Altele 27,12%.

Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.