Viața, între drumul prin lume și calea inimii!

De fiecare dată ne spunem: „e bine să pornim la drum liniștiți”. Iar, pentru șoferul profesionist, care trebuie să aibă reflexele bine ascuțite și să fie întotdeauna în gardă, pentru a evita inclusiv greșelile altora, este cu atât mai important. Dar cum se poate pregăti, atunci când trebuie să plece în cursă, iar, acasă, lasă un copilaș care a început, mai devreme decât ar fi trebuit, cursa vieții?

Poate că îi este simplu să găsească traseul până în Spania, Franța, Germania sau Italia. Are, oricum, GPS… iar astfel de curse a mai făcut deja… Dar nu știe pe ce traseu să apuce cu familia, să poată ajuta acel pui drag inimii lui, care se luptă să rămână pe cale.

20.000 de copii născuți prematur, în fiecare an

Sunt mulți copii care se nasc prematur în România. Cifrele statistice pe care le veți putea consulta puțin mai jos nu fac decât să confirme o realitate tristă. Iar familiile celor care lucrează în transport sau logistică (domenii unde stresul este la el acasă) nu sunt așezate la adăpost de astfel de provocări.  

Antoine de Saint-Exupery spunea ca nu putem vedea cu adevărat decât cu inima. „Ceea ce este esențial nu poate fi văzut cu ochii”. Și dacă privim cu inima situația copiilor născuți prematur și a copiilor cu provocări de sănătate din țara noastră, realizăm ca este esențial să nu rămânem pasivi.

În România, conform statisticilor publice, se nasc aproximativ 180.000 de copii pe an, din care cam 20.000 de copii sunt născuți prematur. O mare parte dintre ei, cei cu prematuritate extremă, rămân pentru toata viața cu provocări de sănătate, unele surmontabile, altele ireversibile.

În cazul problemelor ireversibile, în familiile copiilor cu astfel de provocări de sănătate încep adevărate lupte de supraviețuire pentru copilul afectat.

Vestea buna este că, deși ne situăm pe un loc fruntaș în Europa la mortalitatea infantilă, în cazul copiilor născuți prematur rata de supraviețuire este de 50-60%. Și când spun copii cu provocări de sănătate mă refer la toți copiii care au provocări de sănătate medii sau grave. Astfel, în luna ianuarie 2023 erau 45.828 de copii încadrați în grad de handicap grav, 16.244 de copii încadrați în grad de handicap accentuat, 9.971 de copii încadrați în grad de handicap mediu. Îngrijorător bilanț!  

Ce e de făcut?

Multe! În primul rând o mai bună conștientizare socială a existenței acestor copii și, la nivel practic, e nevoie să vedem lupta pentru supraviețuire a familiilor lor împreună cu specialiști. După perioada critică, urmează, din punct de vedere medical, acumularea de achiziții motorii, cognitive, sociale, în vederea incluziunii lor în instituții tipice precum: grădinițe, scoli, medii sociale. Există stigmatul diferenței, al neacceptării noastre ca oameni în societate, a faptului că suntem diferiți. Și e bine că suntem astfel! Diversitatea este motorul progresului.

Provocările acestor copii sunt atât de numeroase și greu de dus, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor. Mă gândesc la afecțiuni precum: paraliziile cerebrale, epilepsia, retinopatia de prematuritate, retardul mental, deficientele de învățare, insuficienta respiratorie, autism, tulburări hiperkinetice și de comportament.

Un copil cu provocări de sănătate de tipul celor amintite impactează mediul familial și îl schimba pentru totdeauna. Este nevoie din partea familiei de adaptare rapidă la nevoile copilului, atât din punct de vedere material, dar, mai ales, emoțional.

Imaginați-vă o familie in care există un copil cu provocări de sănătate și un membru al familiei (în majoritatea cazurilor tatăl) este plecat cu munca departe.

Și mă refer aici si la transportatori, șoferi de camioane care sunt plecați mult timp de acasă, tocmai pentru a putea răspunde noilor necesități materiale și financiare ale copilului. Este o situație delicată din punct de vedere emoțional și pentru părintele plecat departe. Dorește protecție financiară pentru familia lăsată acasă și, de aceea, alege să aducă mai mulți bani acasă, ceea ce se traduce în perioade mai lungi departe. Și totuși, partea materială nu poate suplini 100% suportul emoțional pe care un tată îl poate acorda atât copilului, cât și mamei. Echilibrul resurselor materiale și emoționale este necesar și benefic pentru familie și ameliorarea stării de sănătate a copilului. Sunt necesare terapii pentru copil și, nu în ultimul rând, pentru părinți, care e nevoie să accepte întâi noua situație și să i se adapteze cu responsabilitate, compasiune și iubire.

Sunt numeroase resursele pe care părinții le pot accesa, împreună cu copilul.

Spre exemplu, Asociația Evandra poate asigura consiliere, terapie psihologică atât pentru copii cât și pentru părinții lor.

Misiunea Asociației Evandra are trei piloni: sănătate, incluziune socială și educație.

Proiectele asociației se concentrează pe identificarea, ajutorarea, sprijinirea, integrarea persoanelor cu dizabilități de ordin fizic, psihic și social și a altor categorii de persoane aflate în dificultate.

Mihaela Ianole

La nivel educativ, misiunea Evandra se îndreaptă către promovarea și susținerea materială a tinerelor talente și a copiilor supradotați proveniți din centre de plasament sau din familii nevoiașe, desfășurarea de programe și activități de informare, consiliere, educație, monitorizare.

Asociația Evandra își propune ameliorarea stării de sănătate fizică și mentală a copiilor născuți prematur, prin sprijinirea lor in procesul terapeutic adecvat personalizat.

Concret, Asociația Evandra acordă terapii gratuite copiilor născuți prematur din comunitățile cu resurse minime de existență.

Asociația Evandra oferă copiilor și părinților lor resurse gratuite precum: ateliere de autocunoaștere, meșteșuguri, pictură, relaxare. Iar, prin proiectele sale, dorește integrarea copiilor prematuri și cu provocări de sănătate în școli și grădinițe, prin acordarea de terapii cognitiv-comportamentale și consiliere gratuite.

Chiar pentru familiile în care un părinte este plecat departe, pentru resurse financiare, e nevoie sa avem grijă și compasiune, pentru oamenii care nu își văd copiii cu provocări de sănătate luni la rând. Și în sufletul celor departe de familie este o furtună emoțională, pentru că nu pot fi alături de familie pentru a o proteja și încuraja. Există soluții de ajutorare, când înțelegem cu empatie că toți suntem unul și că, așa cum spunea Einstein, Ceea ce faci pentru tine dispare odată cu tine, dar ceea ce faci pentru alții rămâne o eternitate”.

Dacă dorești detalii despre cum poți primi suport, dacă ai o provocare în familie, ne poți contacta. 

Mihaela IANOLE

consilier de dezvoltare personală,
fondator Asociația Evandra

asociatiaevandra@gmail.com

www.asociatiaevandra.ro

tel: 0724.524.498

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.