Între 7 și 10 milioane de români, reprezentând peste 15% dintre clienţii CFR Călători în fiecare an, călătoresc fără bilet, după ce cad la înţelegere cu conductorul sau şeful de tren, reclamă noul director general al companiei, Ştefan Roşeanu, într-un interviu acordat gândul.info. “Mersul cu naşul” aduce pierderi anuale între 30 şi 40 de milioane de lei pentru CFR Călători, în condiţiile în care, în 2011, s-au înregistrat numai 53,4 milioane de clienţi, cu 37,6% mai puțini decât în 2007, când au călătorit 85 de milioane de români.
“Noi estimăm că undeva între 15 şi 20% din numărul actual de călători aleg să meargă cu naşul, ceea ce înseamnă undeva între 7 şi 10 milioane de călători care nu plătesc bilet. Sunt venituri, dacă faceţi o socoteală, probabil între 30-40 de milioane de lei, pe care CFR Călători le pierde anual”, a precizat Roşeanu.
Pentru a opri practica de a călători fără legitimaţie, noul șef al CFR a găsit ca soluție intensificarea supracontroalelor, dar și verificarea modului în care îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu însoţitorii de tren. Culmea este că înșiși reprezentanții CFR recunoșteau că liniile închiriate operatorilor privați au devenit rentabile imediat după intrarea în administrarea acestora.
Numărul călătorilor a scăzut de la 85 la 53,4 milioane
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, numărul călătorilor a scăzut, în ultimii 5 ani, de la 85 la 53,4 de milioane. În primele 5 luni ale acestui an, operatorul de stat a avut puţin peste 20 de milioane de clienţi. Dacă ritmul se menţine, până la sfârşitul lui 2012 numărul mediu de călători va coborî la 48,2 de milioane de persoane. Numărul mediu de călători se referă la persoanele care şi-au cumpărat bilet.
“Scăderea numărului de călători s-a produs pe fondul unei reorganizări a economiei şi a societăţii româneşti. Este o naştere a întreprinderilor mici şi mijlocii care implică un alt impuls în nevoia de mobilitate. E vorba de fragmentarea de-a lungul zilei a orelor de plecare şi de sosire şi atunci CFR Călători trebuie să se reorganizeze. Mersul trenurilor oferit trebuie să se reorganizeze în jurul ideii de mers cadenţat. Cadenţa trebuie să varieze de la jumătate de oră până la 2-3 ore, patru maxim pentru rutele foarte lungi”, susţine Roşeanu.
Adevărul este că operatorii de transport rutier de persoane s-au adaptat pieței și oferă atât prețuri mai mici, cât și condiții de confort sporit și timp scurt de deplasare, nemaivorbind că îi ”culeg” și îi descarcă pe călători în puncte infinit mai avntajoase pentru aceștia din urmă.
Dir. Roşeanu vrea mai multe vagoane
Roșeanu consideră că, dacă distanţa parcursă cu trenul este foarte mică, numărul trenurilor care circulă pe ruta respectivă ar urma să fie mai mare. Pentru a putea acoperi un mers cadenţat, CFR Călători trebuie să-şi lărgească flota prin modernizarea vagoanelor şi locomotivelor existente, dar şi prin achiziţionarea altora noi. Adică prin investiții, în condițiile în care compania are arierate urişe.
Reţeaua feroviară internă este deservită de circa 500 de locomotive, 970 de vagoane şi 120 de automotoare (Săgeţile Albastre), dar în opinia directorului general, pentru a face faţă unui mers cadenţat, flota ar trebui să numere “300 de automotoare, probabil undeva la vreo 400-500 de locomotive şi peste 2.000 de vagoane”.
Întârzieri nu din vina CFR
Cât despre întârzierile de sutele de minute, pe care le acumulează trenurile CFR în fiecare zi, cauza principală o reprezintă problemele de securitate.
Mai exact, este vorba despre furturile de pe calea ferată şi limitările de viteză impuse de lucrările de reabilitare şi modernizare a infrastructurii feroviare, susţine Roşeanu. (M. S.)
