Singurul tronson contractat al Autostrăzii Transilvania, 3A1 Gilău – Nădăşelu (jud. Cluj), de 8,7 km, a fost amânat pentru anul viitor, din lipsa banilor, deşi contractul, de 258,2 milioane lei (circa 58 milioane euro), fără TVA, a fost semnat în aprilie cu asocierea Spedition UMB-Tehnostrade. Pentru cele două tronsoane abandonate de Bechtel nu s-au început demersuri de contractare, fiind şi acestea amânate pentru anul viitor. Nici în privinţa celorlalte concesiuni promise de ministrul Dan Şova, în subordinea căruia se află CNADNR, nu sunt veşti bune, deşi semnarea contractelor fusese programată pentru toamnă – care se sfârşeşte luna viitoare. Anunţarea câştigătorului licitaţiei pentru Autostrada Comarnic-Braşov a fost amânată, iar China Communications Construction s-a retras. Şi pentru Autostrada Craiova-Bucureşti şi porţiunea din Centura Bucureşti – care va uni A1 de A2 – termenul „toamnă” se apropie de sfârşit.
În luna aprilie, CNADNR a semnat contractul pentru construirea tronsonului 3A1 Gilău – Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania, dar lipsa banilor a încremenit proiectul.
“În contextul actualei crize economice, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru obiectivul de investiţii Autostrada Braşov-Cluj-Borş nu au putut asigura începerea lucrărilor pentru secţiunea 3A1 Gilău – Nădăşelu km 0+000 – km 8+700, astfel a fost amânată începerea lucrărilor de execuţie până la identificarea şi asigurarea fondurilor necesare”, a anunţat CNADNR.
La licitaţia pentru construirea acestui tronson au participat 4 companii şi 9 consorţii. Proiectul a fost adjudecat în noiembrie 2012 de asocierea Spedition UMB-Tehnostrade, dar procedura a fost contestată la CNSC, lucru ce i-a picat mănuşă CNADNR, care oricum nu avea bani pentru investiţii anul acesta.
Ministrul Dan Şova spera să obţină ceva bani la rectificarea bugetară din vară, dar n-a primit niciun chior.
Reprezentanţii Companiei de Drumuri precizează că în cadrul acestui contract, perioada de proiectare este de 6 luni, iar execuţia lucrărilor va începe în 2014.
Fără bani pe toată linia
Stadiul lucrărilor pe secţiunile 2B Câmpia Turzii – Gilău (52 km) este de 97,1%, iar pe 3C Suplacu de Barcău – Borş (64,5 km), de 50,1%. Finalizarea lor este şi ea pusă sub semnul întrebării.
“Lucrările aferente celorlalte secţiuni ale autostrăzii Transilvania, inclusiv finalizarea secţiunii 2B Câmpia Turzii – Gilău (pusă în circulaţie pe o lungime de 52 km în luna noiembrie 2010) şi 3C Suplacu de Barcău – Borş, vor putea începe după identificarea surselor de finanţate“, precizează CNADNR.
În prezent nu există alţi constructori selectaţi sau contractaţi pentru lucrări la această autostradă, iar CNADNR nu are în derulare alte proceduri în acest sens.
Amintim că preşedintele Traian Băsescu acuza în 27 august că Guvernul îngroapă bani pe Autostrada Transilvania. Premierul Victor Ponta a replicat că şeful statului “se ocupă să bage strâmbe”.
Concesiuni cu final încă aşteptat
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, declara la finele lunii iunie că Autostrada Transilvania poate fi realizată doar prin concesiune, fiind exclusă o finanţare din fonduri europene.
Însă până acum nu i-a ieşit nicio concesiune din cele 3 promise la începutul anului şi pentru care s-au depus oferte în lunile februarie, martie şi mai: pentru Autostrada Comarnic-Braşov, pentru cea de la Craiova la Piteşti şi pentru secţiunea din Centura Bucureşti, care ar trebui să lege A1 de A2.
Chinezii s-au retras de la Comarnic-Braşov
Mai mult, investitorii chinezi de la China Communications Construction, pe care Şova îi anunţa venind pe cai albi, s-au retras de la Comarnic-Braşov, astfel că în cursă au mai rămas doar 3 oferte. Acestea nu vor fi deschise însă luna aceasta, operaţiunea fiind amânată până la 15 noiembrie, “la cererea constructorilor”, potrivit declaraţiilor noului director general al CNADNR, Narcis Neaga, făcute la Conferinţa Naţională de Construcţii “Gala Business Construct”, organizată de Ziarul Financiar.
Ofertele au fost depuse în februarie, iar compania chineză a anunţat că se retrage la începerea etapei dialogului competitiv, în perioada mai-iunie. Au rămas în cursă asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini.
În etapa de dialog competitiv, CNADNR a avut 12-13 întâlniri cu fiecare din companiile rămase în cursă, a anunţat Neaga. “În 2016, autostrada va fi în trafic. Nu ştiu dacă în totalitate”, a precizat el.
Ministrul Şova se arăta însă mai optimist în primăvară, la lansarea licitaţiei, când promitea că la sfârşitul lui 2016 – exact de viitoarele alegeri parlamentare – va fi gata întraga autostradă: “Mă mut cu cortul pe şantier”, ameninţa el, spre a fi mai convingător.
În şedinţa din 21 august a Guvernului, când premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Dan Şova să semneze cât mai curând contractul pentru Comarnic-Braşov, acesta i-a promis că operaţiunea este programată pentru 30 octombrie.
Autostrada Craiova-Bucureşti şi Centura Capitalei, tot în aşteptare
Pentru Autostrada Craiova-Piteşti au depus oferte 5 consorţii, anunţa premierul Victor Ponta în 8 mai, ultima zi de depunere a ofertelor. Este vorba despre un consorţiu românesc format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade şi 4 asocieri străine: Obrascon Huarte Lain – OHL ZS din Spania, China Communications Construction Company – Dogus Insaat Ve Ticaret (Turcia) – Egis Projects (Franţa), Strabag (Austria) – Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) şi Impregilo – Salini din Italia.
Pentru zona Autostrăzii de Centură Sud Bucureşti care va uni A1 de A2, plus şi operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa (A2) şi a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti (A1), CNADNR a primit la finele lunii martie candidaturi de la companiile străine Strabag, Vinci, Aktor şi Astaldi, dar şi de la companiile româneşti Tehnostrade, Spedition UMB şi Euro Construct Trading’98, pentru atribuirea contractului de concesiune.
Pasarele pe centura actuală
În 22 august, premierul Victor Ponta, ministrul delegat Dan Şova, preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache, şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, au inspectat Centura Capitalei pentru a anunţa jurnaliştilor lansarea, în toamnă, a unor licitaţii pentru amplasarea de pasarele pietonale.
Acestea vor fi montate anul viitor în primăvară, cel mai probabil, au precizat ei.
Anul acesta a rămas fără finanţare şi tronsonul de legătură cu Bucureştiul, între Şos. Petricani şi Centura Capitalei, al Autostrăzii Bucureşti-Moara Vlăsiei. Stadiul lucrărilor era de 11%, dar bani nu sunt decât pentru 2 km din totalul de 6,5, a anunţat Dan Şova.
Ieri, CNADNR anunţa o altă amânare: “Termenul de depunere a ofertelor pentru construirea tronsonului de autostradă Sebeş – Turda a fost prelungit până la 28 octombrie, din cauza „managementului defectuos din cadrul unor compartimente”.
Epopeea unei afaceri de partid pe banii românilor
Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012.
Contractul a fost reziliat în 29 mai 2013, după ce constructorul a acceptat să plece, nu însă înainte de a mai primi 37,2 milioane de euro despăgubiri şi datorii de 50 milioane de euro. Aceasta, pe lângă cei 1,4 miliarde de euro achitaţi de statul român în anii trecuţi, deşi firma americană Bechtel a realizat numai 52 km din totalul de 415 promişi.
Clauzele păguboase au fost motivul principal, dar şi uşurinţa cu care autorităţile au tratat acest subiect, devenit motiv de dispute politice între PSD, în timpul guvernării căruia Adrian Năstase a semnat contractul, şi PDL, care a modificat o parte dintre clauze.
Bechtel, de la contractul secret la misterul pierderii lui
Cum contractul a fost secret, nu s-a ştiut niciodată adevărul. Când ar fi trebuit să îl aflăm, odată cu rezilierea lui, ministrul delegat Dan Şova l-a dat pierdut. Nu însă înainte de a încerca să ne fenteze, publicând pe site-ul DPIIS numai actele adiţionale încheiate ulterior, în timpul mandatului de ministru al Transportului al lui Radu Berceanu.
Cei din PDL au sărit ca arşi, iar Şova, încolţit, a anunţat o anchetă internă, care s-a finalizat fără niciun rezultat, astfel că a făcut plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Altă anchetă a fost dispusă Corpului de control al Prim-Ministrului Victor Ponta, pentru „a-i obliga pe cei vinovaţi să plătească”, dar rezultatul se lasă aşteptat şi astăzi.
Magda SEVERIN
