Grecii au spus NU austerităţii dar băncile le rămân goale

Grecii au votat masiv (61,31%) împotriva măsurilor propuse de creditorii internaționali, la referendumul convocat de premierul Alexis Tsipras după ce Executivul de la Atena a intrat în incapacitate de plată.

Din ultimul ajutor financiar de 232 mld euro acordat Greciei, FMI şi-a luat adio în 30 iunie de la tranşa de 1,54 miliarde de euro iar BCE se aşteaptă la acelaşi lucru în 20 iulie, când trebuie să primească 3,4 miliarde de euro.

Bucuria afişată de greci în piaţa Syntagma din Atena, unde s-a sărbătorit întreaga noapte, a fost însă de scurtă durată: astăzi, băncile au redus extragerile la limita de 50 de euro pe zi ( în condiţiile în care pensia minimă este de 780 de euro iar salariul minim, aproximativ la fel) iar ministrul de Finanțe, Yanis Varoufakis, a anunţat că demisionează.

Imediat după referendum, premierul Alexis Tsipras a declarat aseară într-un un mesaj televizat că „democraţia a învins şantajul” finanţatorilor internaţionali. El a făcut apel la „unitate” și a promis că va încerca să obțină un acord mai favorabil din punct de vedere social – aluzie la măsurile de austeritate propuse de creditorii extrem de generoşi până acum.

În ultimele sale contra-propuneri înaintate FMI, BCE şi CE, Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), și o nouă restructurare a spinoasei datorii externe a Greciei, de 200%.

Martin Schulz: Cine le va plăti salariile?

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a acuzat Guvernul grec că a adoptat o atitudine de tipul „totul sau nimic” în negocierile cu creditorii săi internaționali. În declarații făcute duminică postului de radio Deutschlandfunk, Schulz a spus că instituțiile creditoare – Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană – au făcut multe concesii Greciei.

Schulz a adăugat că președintele CE, Jean-Claude Juncker, „a făcut mai multe concesii Greciei decât erau dispuși să facă alții din Eurogrup”, „și trebuie spus acest lucru pentru a evita ca în Atena să se dea crezare mitului conform căruia ăștia (liderii europeni de la Bruxelles) n-au mișcat un deget”.

„Cele mai multe dintre cerințele grecilor au fost acceptate”, a subliniat Schulz. Acordul era posibil și atunci n-ar mai fi existat referendum, grecii și-ar fi primit banii și s-ar fi putut merge pe calea însănătoșirii Greciei, a adăugat el.

„Dacă ei (grecii) spun NU la referendum, vor trebui să introducă o nouă monedă după referendum, pentru că euro nu va fi disponibil ca mijloc de plată”, a spus Schulz, potrivit Reuters. „Și cine le va plăti salariile? Cum vor plăti pensiile?”, s-a întrebat el.

Referendul de 100 mil euro

Mai trebuie spus că referendumul a costat 100 de milioane de euro, în condiţiile în care statul grec se află de o săptămână în imposibilitatea de a plăti salariile bugetarilor şi pensiile (pensia minimă fiind de 680 de euro pe lună).

Până acum, Guvernul de la Atena le-a plătit din împrumuturile externe, deoarece cheltuieşte mai mult decât produce.

Summit extraordinar la Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au cerut convocarea unui summit extraordinar al Zonei Euro pentru criza din Grecia. Acesta va avea loc mâine, la ora 18.00 (19.00, ora României), a anunţat Donald Tusk pe contul său de Twitter.

Magda SEVERIN

Sursă foto: www.puterea.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.