La sfârșitul lui decembrie, anul trecut, un grup de studenți de la universitatea UNSW din Sydney, au stabilit un record Guiness de timp pentru un vehicul electric care a parcurs 1.000 km fără realimentare.
Automobilul Sunswift 7, proiectat și construit de studenți, a rulat pe un circuit australian distanța respectivă în 11 ore și 52 de minute, devenind „Cel mai rapid automobil electric pe distanța de 1.000 km, cu o singură încărcare”. Viteza medie a fost de circa 85 km/h, de unde putem trage concluzia că fizica ne afectează la fel, indiferent dacă vorbim despre un camion de 40 t sau despre un vehicul experimental de doar jumătate de tonă.
Cele 240 de ture ale circuitului au fost parcurse neîntrerupt, cu excepția pauzelor necesare schimbării piloților plus o pană de cauciuc. Regulamentul impunea ca mașina să nu staționeze mai mult de 15 minute la o oprire. În acest barem s-a încadrat și remedierea unei probleme de managementul bateriilor.
Realizatorii săi nu au dat informații tehnice despre vehicul. Știm doar că are o greutate de circa 500 kg, propulsia cuprindea mai multe motoare, pe toată partea superioară avea montate panouri fotovoltaice și datorită optimizării rezistențelor aerodinamice și de rulare consumul mediu a fost de numai 3,8 kWh/100 km (adică cam un sfert din ceea ce consumă un autoturism electric astăzi în mod uzual). În condiții ideale Sunswift 7 poate atinge 140 km/h sau ar putea parcurge 1.200 km cu o singură încărcare.
Sunswift 7 face parte dintr-o serie de vehicule experimentale începută în 1996 la universitatea din Sydney. Grupul de studenți s-a apucat să realizeze acest vehicul în urmă cu doi ani, dar curând Australia a intrat în izolare, despre care nu mai are rost să reamintim, așa că sigur au avut momente dificile.
Atunci când condițiile climatice sunt favorabile, soarele furnizează o putere de 1 kW/mp, iar panourile fotovoltaice permit convertirea în condiții ideale în electricitate puțin mai mult de 10% din aceasta putere. Neavând dimensiunile mașinii, estimăm că panourile flexibile au avut o suprafată de maxim 8 mp. Pe scurt, în realitate, panourile montate pe mașină ar fi putut contribui la propulsie cu cel mult un sfert din distanța parcursă, restul energiei fiind în baterii.
Îndrumătorul de proiect, profesorul Richard Hopkins a câștigat în trecut patru titluri mondiale în Formula 1 în calitate de Head of Operations al echipei Red Bull, însă acest record l-a făcut și mai fericit. ,,De remarcat că acești studenți nu sunt cei mai bine plătiți profesioniști care lucrează, la Stuttgart, pentru Mercedes-Benz – declara profesorul Hopkins. Sunt doar o gașcă de amatori foarte inteligenți, care au pus laolaltă toate componentele într-un mod excepțional. Acești tineri sunt viitorul și au demonstrat cu Sunswift 7 ce sunt capabili să gândească – imaginați-vă ce vor face când le vom da drumul în lumea largă”.
Dan Athanasiu
foto: UNSW Sydney / Richard Freeman
