Page 39 - Revista Ziua Cargo februarie 2020 ZIUA Cargo

de, umbrele se prelungesc, iar lumina farurilor încă nu are efectul dorit pentru a sesiza diferitele obstacole care pot apărea, brusc, în fața autovehiculului. Referitor la faruri, trebuie să reținem și faptul că vizibilitatea este redusă la limita perimetrului conului de lumină al acestora, lungimea zonei iluminate de fasciculul de lumină al farurilor în cazul curbelor, vârfurilor de rampă sau pantă reducându-se foarte mult.
Vizibilitatea slabă afectează percepția adâncimii, recunoașterea culorilor și vederea periferică.
Nu este de neglijat nici faptul că noaptea se poate produce fenomenul de orbire, atât din cauza mașinilor care vin din față, cu fază mare, cât și din ca- uza autovehiculelor din spate, care-și proiectează faza de drum în oglinzile retrovizoare.
Pentru a contracara efectul de or- bire al farurilor autovehiculelor din sens opus, este necesar sa mutăm privirea spre marginea din dreapta drumului până la limita conului de lu- mină a farurilor noastre, iar, pentru siguranță, să adaptăm viteza la spațiul de vizibilitate.
În această perioadă orară, aprecierea distanțelor și vitezelor se face mai greu, consecințe fiind atât lentoarea decizională, cât și creșterea timpului de reacție.
De asemenea, atenție la zonele cu potențial pericol, prost semnalizate, care sunt mai greu de observat pe timpul nopții, conducerea devenind și mai dificilă în cazul în care marcajele de separare a sensurilor de circulație sunt șterse sau inexistente. Și, fiindcă
Cristian Sandu
ne aflăm în sezonul rece, să amintim și faptul că unele dintre cele mai grele condiții de condus pe timp de noapte apar iarna, când este viscol sau ză- padă și, practic, nu mai există repere pe baza cărora să ne orientăm.
Pentru a putea circula în condiții de siguranță în timpul nopții, este absolut necesar să fim, la rândul nostru, vizibili.
Vizibilitatea este dată atât de insta- lațiile de iluminat (din față, din spate și laterale), cât și de folosirea lor corec- tă. Un număr exagerat de proiectoare și folosirea lor incorectă nu fac altceva decât să orbească șoferii care vin din față și care nu vor mai putea vedea și aprecia corect gabaritul mașinii. Să nu uităm faptul că lumina farurilor auto- vehiculului nostru, oricât de puternică ar fi, este de aproximativ 3.000 de ori mai slabă decât lumina zilei.
De asemenea, o multitudine de leduri sau beculețe colorate, care împodobesc parbrizul camioanelor ca un pom de Crăciun, nu fac altceva de- cât să împiedice vizibilitatea șoferului, să îi scadă câmpul perceptiv.
Oboseală amplificată
O altă problemă, care poate gene- ra efecte deosebit de grave atunci când se conduce noaptea, este obo- seala și, implicit, adormirea la volan.
Ceasurile noastre biologice sunt setate astfel încât, în mod natural, să ne simțim mai adormiți noaptea, indiferent de starea noastră de oboseală.
Oboseala este o stare complexă, caracterizată prin reducerea vigilenței și scăderea performanțelor mentale și fizice. Oboseala la volan este, de fapt, o tulburare a activității cerebrale de procesare a informațiilor, în siste- mul om-vehicul-mediu.
Dacă, în multe situații, șoferul cu bu- nă știință își asumă responsabilitatea unor comportamente imprudente sau riscante (depășiri, viteză, neacordare de prioritate etc.), instalarea oboselii sau adormirea la volan nu sunt acțiuni voluntare. Apariția oboselii în timpul conducerii este percepută relativ târziu de către șofer. Atunci când acesta își
da seama că este puțin obosit, apare o reacție adaptivă de ignorare a acestei stări și de continuare a activității.
Măsurătorile au arătat că oboseala neuro-fiziologică apare înaintea momentului în care șoferul realizează că este obosit.
Nu sunt puțini cei care afirmă că legislația actuală (ne referim la timpul de condus și de odihnă) îi ferește pe șoferi de problemele legate de obo- seală și de adormirea la volan. Că nu se întâmplă acest lucru întotdeauna, o dovedesc accidentele produse pe fondul oboselii sau a adormirii la volan, deși conducătorul auto respectase cu strictețe programul de condus și de odihnă. Fiecare om, fiecare organism este o entitate care răspunde diferit (în funcție de rezistența fizică și psihică) la factorii perturbatori care duc la in- stalarea oboselii și stresului. Faptul că, în plan mondial, aproximativ 45% din accidentele rutiere se corelează cu oboseala și lipsa somnului pune un semn de întrebare referitor la efi- ciența Regulamentului (CE) 561. Iată de ce, înainte de a pleca într-o cursă noaptea, șoferii trebuie să se asigure ca s-au odihnit suficient.
Conducerea în stare de oboseală este la fel de periculoasă ca și condusul după consumul de alcool, crescând dramatic timpul de reacție.
Deciziile legate de viteză și dis- tanță pot fi, de asemenea, afectate drastic. Deoarece camioanele acoperă o distanță mare într-un timp scurt, chiar și un căscat de câteva secunde poate avea consecințe fatale.
Conducerea pe timp de noapte impune un anumit stil de conducere și chiar o pregătire prealabilă a mași- nii. Nu trebuie uitat faptul că experien- ța, conducerea preventivă si adapta- rea în permanență a vitezei în funcție de necesități sunt factori care pot feri conducătorii auto de capcanele con- ducerii pe timp de noapte.
psiholog pr. Cristian SANDU
cabinet de psihologie autorizat e-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com tel.: 0751.364.575
Deși starea de oboseală este mai greu sesizabilă, există, totuși, semne prin care să ne dăm seama că s-a instalat:
• Dificultăți în concentrarea atenției, în ținerea ochilor deschiși sau a capului ridicat
• Apariția unor gânduri aleatorii, tendința de a „uita” că suntem la volan • Senzația de nisip în ochi și nevoia repetată de frecare a lor
• Conducerea în zig-zag și omiterea semnelor sau indicatoarelor rutiere • Apariția căscatului repetat.
februarie 2020 .............................................................................................................................................. 39
CONSULTANȚĂ