Page 14 - Revista Ziua CARGO

Viitorul sună... incert
În perioada cea mai grea, reprezentanții FORT estimează că sectorul de transporturi din România a funcționat la o capacitate de 20% și multe firme, inclusiv mari, s-au aflat în situația de a nu mai avea comenzi. Cei care au continuat să lucreze au avut de înfruntat și problema timpilor mari de așteptare între curse. Lipsa mărfurilor, în toată Europa, a obligat transportatorii să aștepte și 2-3 zile, de la finalizarea unei curse și până la preluarea unei noi comenzi.
Am discutat despre viitorul sectorului transporturi cu
Cătălin Căpraru, vicepreședinte FORT.
ZIUA CARGO: Am depășit perioada cea mai dificilă pentru firmele de transport?
Cătălin Căpraru: Din păcate, lucrurile pot degenera și mai mult. Să luăm ca exemplu segmentul auto – unul dintre cele mai afectate de pan- demie. Care va fi evoluția cererii pen- tru mașini? Câte comenzi lansate îna- inte de pandemie vor fi anulate? Vor mai apărea comenzi noi? Chiar și în condițiile în care cererea își va reveni, este de așteptat ca prețul final al auto- vehiculelor să scadă semnificativ.
Astfel, așteptăm o contractare a pieței, cu impact direct asupra numă- rului comenzilor de transport – mai puține mașini, mai puține piese, impre- dictibilitate ridicată, în ceea ce privește volumele de transport.
Toată economia se va reașeza, majoritatea industriilor fiind afectată. Iar menținerea obligatorie în casă a fă- cut lumea să fie mult mai atentă la cheltuieli și va crește grija privind ziua de mâine.
Sunt gata firmele românești de transport să repornească motoarele? Chiar dacă, în luna mai, fabricile
încep să se redeschidă, discutăm de un proces gradual. Astfel, și luna mai va fi afectată de blocaj. Pornirea va fi lentă și, până să atingem volumele necesare pentru o funcționare bună, transportatorii vor fi nevoiți să își asume niște costuri în avans. Apare riscul unui blocaj financiar și firmele românești nu beneficiază de un ajutor din partea statului la fel de consistent ca acelea din țări mai bogate.
Repornirea depinde foarte mult de relația fiecărui transportator cu credi- torii și furnizorii. Bineînțeles, clienții și angajații joacă, de asemenea, un rol esențial. Înțeleg angajații problemele prin care trece firma? Pe de altă parte, dacă firma și-a plătit ratele de leasing cu întârziere și a înregistrat restanțe la facturile de carburant, determinând
somații și numeroase telefoane... Este greu de crezut că o asemenea firmă va putea rezista, iar furnizorii vor arăta puțină clemență.
În plus, trebuie să avem în vedere că, în ultimii ani, ramura transport a înregistrat o rată a profitului de 3-5%. Astfel, firmele nu au putut acumula suficient pentru a-și permite să stea 2-3 luni oprite.
Mulți se chinuie de pe o lună pe alta, nu au ratele la leasing plătite la timp, nici facturile către furnizorii de carburant și nici diurnele către șoferi – pe aceștia nu îi va salva nimeni.
Bineînțeles, o egală importanță au și clienții – dacă relația cu aceștia este una strânsă, este bine. Însă, dacă pentru fiecare factură a fost nevoie de telefoane și somații, este greu de crezut că, acum, facturile vor fi plătite la un termen rezonabil. Peste 50% din piața de transport se găsește în a- ceastă zonă de risc.
Măsurile luate de stat au
fost de ajutor?
Prevederile legate de șomajul tehnic au fost bune. Sunt, deja, firme care ne-au confirmat că statul le-a virat banii... deci lucrurile merg bine, la acest capitol. În schimb, apar pro- bleme la leasing și bănci. Practic, pri- mul pas ar fi obținerea Certificatului pentru Situații de Urgență, iar, apoi, fir- ma ar trebui să se îndrepte către finan- țator. Băncile analizează fiecare com- panie în parte și probabil că rămâne la alegerea băncii care firme vor fi ajutate. Este de așteptat ca aceia care au lucrat corect și au o bună colabo- rare cu finanțatorii să beneficieze de sprijin, ceilalți... Istoricul fiecărei firme este foarte important.
Avem o problemă legată de obți- nerea CSU, pentru că prevederile le- gislative fac referire doar la luna martie. Nu înțelegem cum a fost gân- dită redactarea acestui ordin, în con- dițiile în care starea de urgență a ținut
două luni, iar luna de referință ar trebui să fie aprilie. Așa cum arată lucrurile acum, firmele afectate în luna aprilie nu pot aplica pentru CSU.
Cum va arăta ieșirea din
blocaj?
Greoaie și cu pași mărunți, înce- pând cu lunile iunie și, chiar, iulie și în directă legătură cu relansarea acti- vității economice. Toate țările și, în special, cele bogate vorbesc de sume importante, alocate pentru reactivarea economiei. Întrebarea este unde vor veni aceste sume și care vor fi țintele? Aparent, în România principalii bene- ficiari par să fie marii angajatori. Ar trebui ca guvernanții să aibă în vedere ponderea mare în economie a firmelor de transport, chiar dacă marea majo- ritate este constituită din firme mici. Toți contribuim, iar transportul înseam- nă un important exportator de servicii, pentru România.
Cum ar putea fi ajutați mai
bine transportatorii?
Cu un preț mult mai bun la moto- rină și o recuperare de acciză destul
PIAȚĂ ȘI COMPANII
14 ........................................................................................................................................................ mai 2020